Skip to main content
Category

Etnografie

Etnografie, port popular, costum popular, folclor, traditii, mestesuguri, mestesugari, artizani, mesteri populari.

De Dragobete, se sărută românește!

De Dragobete, se saruta romaneste! De Dragobete, saruta romaneste!
Sarbatoarea din data de 24 februarie, numita in folclorul popular, Dragobete este o inchinare a romanilor in fața celui mai frumos sentiment al omului – dragostea.
Românii au adaptat această denumire din slavă, așa apărând în veacurile evului mediu denumirile „Vobritenia”, „Rogobete”,” Bragobete”, „Bragovete” (unele dintre ele, foarte apropiate de mult mai cunoscutul Dragobete), până când, probabil sub influența principalelor caracteristici ale sărbătorii, s-a impus pe arii destul de extinse, mai ales în sudul și sud-vestul României, denumirea „Dragobete”.

Citește mai mult

Ianuarie sau Gerar

Ianuarie sau Gerar. Ianuarie sau Ienaiu este prima lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele șapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile. Ianuarie începe (astrologic) cu soarele în semnul Capricornului și sfârșește în semnul Vărsătorului.

Citește mai mult

Obiceiuri de Sfântul Andrei

Obiceiuri de Sfantul Andrei.În Bucovina de exemplu se practică și astăzi anumite obiceiuri și ritualuri în ajunul sărbătorii de Sf. Andrei, cum ar fi ,,făcutul cu ulcica” sau ,,Păzitul usturoiului”, considerându-se o zi prielnică anumitor practici și farmece de dragoste.
Cele mai multe ritualuri sunt dedicate și în Maramureș atragerii iubirii. Dacă de exemplu, vă prinde noaptea de Sf. Andrei într-una din casele maramureșene și încă nu v-ați găsit jumatatea, gazdele și găzdoaiele vă vor iniția în practicile de aflare a ursitului. Această acțiune va cere sacrificii, căci va trebui să frământați cu propriile mâini o turtă sărată și să țineți o zi post negru. Iar după toate strădaniile, sufletul pereche vă va apărea noaptea în vis dându-vă o cană cu apă.

Citește mai mult

Obiceiul Lolelor din Agnita

Obiceiul Lolelor din Agnita.
Alaiul sau Parada reprezenta înmânarea lăzii de breaslă „Ladeforttragen”- noilor conducători de breaslă şi a calfelor, fiind însoţit de personaje haioase „lole”(Urzeln) care săreau şi protejau lăzile de vecinătate. Participarea acestora în cadrul paradei a devenit în timp un obicei popular foarte important pentru comunitatea săsească a Agnitei.
În anul 1911, după aproape 39 de ani, meşterii breslelor de cizmari, croitori, pielari şi dogari s-au hotărît să reînvierii vechiului obicei al transmiterii lăzilor de breaslă încălcând astfel interdicţia impusă.

Citește mai mult
Top

...

...