Etnografie

Căluşul Românesc cel mai spectaculos dans popular. Atestat documentar din 17 noiembrie 1538, Caracalul este situat în câmpia Romanațului, fiind o localitate plină de vestigii care dovedesc locuirea

Tânjaua Hotenarilor. Unul dintre cele mai vechi, şi atractive pentru turişti, obiceiuri maramureşene, conservate până în prezent, în a cărui structură se împletesc mai multe elemente de străvechi rituri agrare şi care, în evoluţia sa istorică, primeşte şi funcţii noi, îmbogăţindu-şi valoarea, este cunoscut sub denumirea de „Tânjaua”, care se mai practică şi azi în Maramureşul istoric.
Tânjaua se desfăşoară în satul Hoteni, comuna Ocna Şugatag, judeţul Maramureş, la poalele Munţilor Gutâi lângă pârâul Dărasca. În esenţă, are în prim plan sărbătorirea celui care a ieşit primul la arat, în anul respectiv.

Împușcatului Cocoșului de la Apata. „Împuşcatul cocoşului este un obicei tradiţional al comunităţii maghiare din Ţara Bârsei şi are loc în prima zi de Paşte.

Obiceiul stropitului, in Transilvania. Pastele este însoțit de o mulțime de obiceiuri și simboluri. Lunea Paştelui în Transilvania îi transformă pe băieţi în adevăraţi pelerin

Sărbătorile pascale în Țara Oașului. În Țara Oașului, primăvara, cea mai importantă sărbătoare a creştinilor este Paştele. Pregătirile gospodinelor încep încă din Joia Mare,

De peste două mii de ani, la vremea stabilită după dogmă, satele noastre bucovinene se pregătesc pentru marea sărbătoare, oamenii încercând să fie mai credincioşi şi mult mai buni.
După respectarea “Postului mare” şi după sărbătorirea “Sâmbetei lui Lazăr” şi a “Floriilor”, satele trăiesc cu evlavie tragedia ”Săptămânii Patimilor”, pentru a ajunge lumina “Sfintei Învieri”.
În Săptămâna Patimilor, oamenii se străduiesc să încheie toate activităţile gospodăreşti: pământul să fie arat şi semănat, casele văruite şi împodobite, veşmintele noi să fie terminate. Pe lângă covoare, lăicere, icoane şi blide cu ştergare, gospodinele împodobesc odăile şi cu mlădiţe de salcie de la “Florii”.