
Jocul Stramosesc in Scheii Brasovului. Jocul Strămoşesc in Şcheii BraşovuluiJocul strămoşesc reprezintă una dintre cele mai frumoase şi spectaculoase tradiţii din Şchei. Este o ul
Etnografie, port popular, costum popular, folclor, traditii, mestesuguri, mestesugari, artizani, mesteri populari.

Jocul Stramosesc in Scheii Brasovului. Jocul Strămoşesc in Şcheii BraşovuluiJocul strămoşesc reprezintă una dintre cele mai frumoase şi spectaculoase tradiţii din Şchei. Este o ul

Meșteri populari din Județul Brașov. Nicolae Suciu, Pictura pe dosul sticlei. Nicolae Purcare, Crestaturi in lemn. Sorin Suciu, Pictura pe dosul sticlei, Dumitru Sofonea, Cojocarit.
Meșteri populari din Județul Vrancea. Arta metalului -Timiras Gheorghe – Loc. CampeneancaCusaturi Populare-Apostu Georgescu Stana – Loc VinitleascaDogarie Mica- Lupsac Tudorita – Loc. N

Jocul cu măștile-obicei de iarnă nemțean. În cele mai multe cazuri, dezvoltarea meșteșugurilor a fost rezultatul unei necesității materiale, în timp ce confecționarea măștilor e

Mesteri populari din judetul Suceava. TESUTSimionescu Margareta – tesut, – Clit ArboreFelicia Cuciurean -tesut- BilcaSelar Viorica – tesut covoare, paretare, scoarte – GranicestiLazurca Ma
Mesteri populari din judetul Sibiu. Loc. Agnita,
Păpusi îmbrăcate în costume populare – Maria Drăgan,
Str. Aurel Vlaicu, nr. 16
Tel. 0746 75 02 34
Loc. Alțâna
Blănar- Traian Su

Datini de Iarnă în Mărginimea Sibiului. Veşnicia de la sat pare a fi în ultima vreme o realitate înstrăinată de valenţele sale iniţiale.
Mărginimea Sibiului este colţul de rai în care lumea satului mai poarte fi încă găsită în formula sa primordială, arhaică, de început de lume. În acest colţ unic de ţară, poate poposi oricine caută pacea satului românesc. Mărginimea este o zonă situată la vest de Sibiu şi cuprinde 18 localităţi, printre care amintesc Boiţa, Sadu, Tălmaciu şi Tălmăcelul, Răşinarii, Poplaca, Gura Râului, Orlat, Sibiul, Săliştea, Galeşul, Tilişca, Poiana Sibiului şi Jina. Povestea acestor sate îşi are rădăcini în trecut; aşezarea cu cea mai veche atestare este Răşinariul care apare în documente încă de la anul 1204, urmat de Tălmaciu (1318), Orlat şi Sălişte(1322 şi respectiv 1354).

Portul popular din Bistrita-Nasaud. Mărturie vie a “costumaţiei” bunicilor noştri, portul popular se poartă astăzi mai ales în zilele de sărbătoare sau cu ocazia unor manifes

Mesteri populari din judetul Gorj. TG-JIU
POMPILIU CIOLACU, pictura icoane, prelucrare os si lemn;
CRISTINA CIOLACU, pictura icoane;
STEFAN POPESCU, instrumente muzicale

Semnificatia Bradului de craciun. Bradul considerat model arboricol concentrează mai multe tipuri diferite de activităţi spirituale. Sub acest aspect este văzut în trei iposta

0268.420.905
0722.910.422
0741.657.495...