Prezentare generală a judeţului Constanţa

Vizualizari: 11461

Postat de romaniaturistica

Ultima modificare: 14.11.2014 12:51
De catre: administrator

Judet: CONSTANTA

Localitate: MUNICIPIUL CONSTANTA

Rating (2 voturi):

Rating personal: (nu sunteți logat)

Data adaugarii: 01.01.2012

  Situat in extremitatea sud-estica a Romaniei, judetul Constanta se invecineaza la nord cu judetul Tulcea, la est, intre Portita si Vama - Veche, este scaldat de Marea Neagra, marginea sudica a judetului este reprezentata de o parte din frontiera de stat a tarii noastre cu Bulgaria, iar spre vest, fluviul Dunarea, care curge pe langa malul inalt dobrogean, desparte judetul Constanta de judetele Ialomita si Braila. Suprafata judetului Constanta este de 7071 km² si ocupa in acest sens locul 8 intre judetele Romaniei. Din punct de vedere teritorial-administrativ judetul nostru este format din 3 municipii, 8 orase, 54 comune si 178 sate.

Cadrul istoric

Judetul Constanta este o parte a Dobrogei, prima provincie istorica romaneasca despre care vorbesc anumite documente istorice. Inca din perioada neolitica putem vorbi de reprezentantii culturii Hamangia (binecunoscuta prin asezari si necropole, prin ceramica, unelte, podoabe din scoici sau din arama) care locuiau pe terasele joase ale apelor din zonele Cheia-Targusor-Gura Dobrogei-Istria, Cernavoda, Agigea, Techirghiol - Eforie, Costinesti, Mangalia, Limanu. Intre vestigiile acestei culturi se remarca in mod deosebit "Ganditorul si femeie sezand", statuete de lut descoperite in necropola neolitica de la Cernavoda (Axiopolis), capodopere de valoare mondiala ale artei antropomorfe neolitice din Romania.

Epoca bronzului si a fierului releva inflorirea civilizatiei tracice si mai apoi geto-dacice, care reprezinta populatia de baza a Dobrogei pentru o perioada lunga de timp. Incepand cu secolul VII i.Hr., pe tarmul vestic al Marii Negre se instaleaza primele colonii grecesti: Histria, Tomis si Callatis, aflate toate pe teritoriul judetului Constanta, civilizatia greaca intrand astfel intr-un dialog socio-cultural continuu si fructuos cu populatia autohtona a geto-dacilor.

La sfarsitul sec.I i.Hr., Dobrogea intra sub dominatia romana, fiind prima provincie romana de pe teritoriul Romaniei de astazi, civilizatie care a durat 630 de ani, influenta Romei si mai apoi a celei romano-bizantina facandu-se simtita din plin si contribuind esential la formarea poporului roman si a limbii romane. Debutul prezentei romane la Tomis este marcat de exilul poetului Publius Ovidius Naso, al carui talent stralucise in cetatea eterna prin Metamorphoses, pentru a darui omenirii Tristia si Ex Ponto. Vestigiul cel mai expresiv lasat de ocupatia romana in aceasta provincie este monumentul Tropaeum Traiani, construit in anul 109 d.Hr., la Adamclisi.

Perioada medievala se manifesta prin evolutia civilizatiei romanesti, integrata initial Tarii Romanesti pana la sfarsitul domniei lui Mircea cel Batran, dupa care Dobrogea si judetul Constanta au fost sub administratie otomana timp de 400 de ani. Aceasta amprenta specifica epocii medievale este relevata de numeroase monumente de arhitectura si arta.

Dupa razboiul de independenta (1877-1878), Dobrogea revine la patria mama - statul national roman -, iar prin tratatul de la Berlin (1878) se consacra cucerirea independentei de stat a Romaniei.

In timpul primei conflagratii mondiale, la care Romania a fost parte activa, beligeranta, Constanta este ocupata de trupele germano-bulgare, in octombrie 1916. Insa, cu ocazia marii sarbatori inchinate actului Marii Uniri din 1918, locuitorii Dobrogei isi exprima solidaritatea nationala in spatiul carpato-danubiano-pontic.

Intre cele doua razboaie mondiale, Portul Constanta cunoaste o dinamica extraordinara; industria constanteana se diversifica, lacasurile de cult se inmultesc. Aceasta crestere normala avea sa fie brutal oprita, pentru a doua oara in secolul 20, de evenimentele dezastruoase ale celui de-al II- lea razboi mondial, care au facut din Constanta un oras de nerecunoscut.

Timp de aproape jumatate de secol, viata social politica a judetului Constanta se integreaza istoriei generale a tarii - regimul totalitar comunist. Dupa revolutia romana din decembrie 1989, in noul climat de initiative si de liberalizare, economia constanteana ia un nou avant, propriu economiei de piata capitaliste.

Potentialul natural

In structura si ierarhizarea zonelor turistice ale Romaniei, judetul Constanta se situeaza pe al doilea loc dupa judetul Prahova, datorita litoralului Marii Negre, tezaurului arheologic, peisajelor naturale, concentrate pe o suprafata relativ restransa.

In partea sa estica, judetul este scaldat de apele Marii Negre, o mare continentala cu golfuri larg deschise si putine peninsule. Datorita configuratiei tarmului si reliefului submarin, adancimea apei este mica in dreptul litoralului romanesc. Litoralul maritim corespunzator teritoriului judetului Constanta prezinta doua sectoare distincte, separate intre ele prin promontoriul Pescarie din Constanta. La nord, zona litorala este joasa, formata din cordoane din nisip care separa de mare lacurile Sinoie, Corbu, Tasaul, Siutghiol, iar la sud ea este reprezentata printr-o faleza abrupta, cu inaltimi de 15-30 m, sculptata in calcare si loess.

O trasatura distinctiva a judetului este prezenta lacurilor naturale si de lunca si a lagunelor (Oltina, Sinoe, Tasaul, Techirghiol, Mangalia). Reteaua hidrografica a judetului este formata de urmatoarele cursuri de apa: Dunarea, pe o lungime de 137 km, Valea Carasu, Valea Baciu si Valea Casimcea. Reteaua hidrografica s-a imbogatit prin darea in exploatare a Canalului Dunare-Marea Neagra pe o distanta de 64,2 km, Canalul Poarta Alba - Midia Navodari, pe o distanta de 27,5 km si alte canale de irigatie din Valea Carasu.

Lacurile sunt deosebit de variate si reprezentate in zona de vest a judetului de limanele fluviale, intre Harsova si Ostrov (Garlita, Oltina, Vederoasa, Baciu). In zona de est se afla cea mai mare intindere lacustra din tara, complexul Razim - Sinoe (863,47 kmp), constituit din lagune si limane izolate de depunerile curentului litoral de coasta, pe directia nord-sud. In vestul lacului Sinoe se afla lacurile Istria si Nuntasi (acesta din urma fiind deosebit de important datorita proprietatilor sale terapeutice: concentratia ridicata de saruri si namol de buna calitate, care poate fi utilizat in tratamente balneologice). De la Capul Midia la Mangalia se afla mai multe limane fluvio marine (Tasaul, Corbu, Techirghiol, Mangalia) si cateva lagune (Siutghiol, mlastina Hergheliei).

Lacul Tabacarie (cu suprafata de 0,98 kmp) situat la marginea de nord a orasului Constanta, intr-un fost golf marin, este legat prin canale de lacul Siutghiol si de Marea Neagra

La sud de Constanta, o importanta deosebita o prezinta lacul Techirghiol (11,61 kmp) format intr-o vale inecata de apele marii si apoi izolata printr-un cordon de nisip de circa 200 m latime. Concentratia deosebita de saruri si namolurile sale de o mare valoare terapeutica au determinat dezvoltarea aici a unei zone de tratament marcata de un flux turistic in continua crestere.

Izvoarele de ape minerale adauga un aspect interesant hidrografiei judetului. Majoritatea sunt ape termale, cu proprietati terapeutice ridicate. Astfel, in zona Harsova, un foraj de mica adancime a dat de apa puternic mineralizata, cu temperaturi de 38-40 ï‚°C, cu debit mare.

Tot pe malul Dunarii, in dreptul Harsovei, se afla izvoare sulfuroase, cu namol negru in jur, care pot fi valorificate prin protejarea zonei inundabile. La 20 km de Harsova, in zona Topalu, se gasesc izvoare hipotermale (26,5ï‚°C) care pot fi folosite in cura interna

Clima

Clima are caracter continental caracterizata de ierni aspre insotite uneori de vanturi puternice din nord-est si veri calduroase, care favorizeaza cura marina.

Temperatura aerului este elementul climatic asupra caruia se manifesta mai intens influenta marii si a Dunarii, si de aceea se constata o intarziere a perioadei de racire si incalzire a aerului, ceea ce face ca toamnele sa fie lungi si calduroase, iar primaverile intarziate si mai racoroase.

Rezervatii naturale-arii protejate.

Pe teritoriul judetului Constanta, din dorinta de a conserva anumite specii floristice, faunistice, formatiuni geologice vechi, multe cu caracter de unicat au fost declarate un numar de 27 de rezervatii naturale avand un total de 12.753,3 ha. Astfel, o serie de obiective de interes stiintific si turistic au fost declarate rezervatii si monumente ale naturii, fiind protejate ca atare. Dintre acestea putem enumera: Rezervatia de dune marine de la Agigea, Pestera Limanu (o pestera declarata rezervatie speologica, in adancurile careia se afla un sistem de galerii cu numeroase vestigii ale civilizatiei romane - fragmente de ceramica - precum si schelete ale unor mamifere salbatice si domestice), Padurea Hagieni, in apropierea orasului Mangalia (una din cele mai pitoresti rezervatii naturale), rezervatia naturala "Fantanita-Murfatlar", din apropierea orasului Basarabi, Punctul fosilifer de la Cernavoda, Punctul fosilifer de la Aliman, Rezervatia Gura Dobrogei - deosebit de interesanta din punct de vedere stiintific si de o rara frumusete peisagistica dar mai ales datorita existentei a doua pesteri si anume, Pestera "La Adam" si "Pestera Liliecilor", Rezervatia Valul lui Traian, si, nu in ultimul rand, Punctul Fosilifer de la Seimenii Mari.

www.turism-constanta.ro