Romania Turistica | 100% Turism Romanesc



Promovăm unități de cazare și oferte de sezon

Braila, Reactivarea memoriei culturale a orasului

Postat de romaniaturistica

Data adaugarii: 11.09.2012 16:09

Judet: -

Localitate: -

Vizualizari: 536

   Muzeul Brăilei, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Brăila, Comunitatea Elenă Brăila, Fundaţia „Obscina” a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România Brăila, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Comunitatea Brăila şi Uniunea Democrată Turcă din România - filiala Brăila derulează programul cultural „…greci, evrei, ruşi lipoveni, turci…Brăila. Reactivarea memoriei culturale a oraşului”, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

În urma concursului organizat de AFCN – sesiunea II/2012, aria tematică: „Activităţi muzeale”  – programul cultural a fost declarat câştigător şi a obţinut o finanţare nerambursabilă de 60.397 RON. Activităţile se vor derula până la finele lunii noiembrie 2012.

PREZENTARE PROIECT

Programul cultural „…greci, evrei, ruşi lipoveni, turci… Brăila. Reactivarea memoriei culturale a oraşului” este o continuare a programului cultural „Un grec, doi greci, trei greci... Brăila. Reactivarea Memoriei Culturale A Oraşului Brăila. Cazul Comunităţii Greceşti” - derulat în anul 2009 de Muzeul Brăilei, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Brăila şi Comunitatea Elenă Brăila - cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional şi a doi sponsori: domnul Konstantinos Tsoukalidis, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Eleno-Române - sponsor principal din Atena (Grecia) şi domnul  Karafyllidis Athanassios - sponsor din Berlin (Germania). Programul a avut ca principal rezultat înfiinţarea Centrului Diversităţii Culturale al Muzeului Brăilei.
(http://www.muzeulbrailei.ro/index.php?pn=2&idn=15625815582969).  

Programul cultural propus anul acesta antrenează persoane cu etnii, credinţe religioase diferite şi, mai ales, vârste diferite, într-o cercetare privind diversitatea culturală a oraşului, dar şi valorificarea şi interpretarea imaginii, branding de oraş şi tehnici multimedia de promovare. Scopul acestui demers este salvarea memoriei şi patrimoniului multicultural al oraşului şi fructificarea rezultatelor în scopuri culturale, turistice, educaţionale şi promoţionale.

Obiectivul general al proiectului este reactivarea memoriei şi a mediului cultural-istoric al oraşului Brăila, din perspectiva diversităţii etnice. Proiectul propune două grupuri de acţiuni: 1. cercetare pentru realizarea unor baze de date cu un bogat conţinut textual, imagistic şi audio-video;  completarea hărţii virtuale realizate în cadrul proiectului „Un grec, doi greci, trei greci… Brăila” cu alte elemente arhitecturale care prezintă contribuţia culturală şi istorică a celor patru comunităţi etnice studiate (greci, evrei, ruşi lipoveni, turci) la dezvoltarea oraşului Brăila; la acestea vom adăuga şi bisericile celorlalte comunităţi etnice importante ale oraşului, neincluse în acest proiect, respectiv armeni, bulgari şi italieni; realizarea unei publicaţii şi a unor filme documentare care vor prezenta moştenirea culturală a Brăilei multietnice - date istorice, arhitectură civilă şi religioasă, legende şi realităţi urbane, personalităţi, tradiţii, meşteşuguri, elemente de atmosferă, mentalităţi, viaţă privată (căsătorii, relaţii inter-personale, şcoală, stiluri de viaţă, familie etc.), realitatea contemporană; realizarea unei expoziţii despre Brăila multietnică(obiecte din colecţiile Muzeului Brăilei şi din colecţii ale comunităţilor etnice şi ale familiilor membre); realizarea unei fotoexpoziţii pe sistem banner-up, care va putea fi apoi itinerată, inclusiv în spaţii neconvenţionale; extinderea website-ului diversităţii culturale; 2. grup de acţiuni cu o puternică componentă educaţională, de stimulare a creativităţii şi de atragere a publicului tânăr către patrimoniul multicultural: un concurs „Descoperă Brăila multietnică”, cu două secţiuni „Cercetare” şi „Promovare”, adresat tinerilor cu vârsta până în 25 ani (cu premii în bani, finanţate de Administraţia Fondului Cultural Naţional) organizat cu scopul promovării patrimoniului cultural al minorităţilor etnice din Brăila şi al selectării de tineri voluntari (o reţea de prieteni ai Centrului Diversităţii Culturale al Muzeului Brăilei, talentaţi, creativi, pasionaţi de istorie, istorie orală, tradiţii, sociologie, jurnalism, turism cultural, promovare, artă fotografică şi video); tinerii vor fi stimulaţi să-şi prezinte propria viziune despre multiculturalitate, prin a) cercetarea unor aspecte din istoria şi viaţa comunităţilor etnice (evenimente istorice, poveşti de familie, obiecte de familie, tradiţii, valori, aspecte religioase, personalităţi, meserii, meşteşuguri specifice, stereotipuri, mentalităţi, viaţă privată etc.), pe care să le prezinte prin imagini video, fotografii, postere, articole etc., precum şi prin b) propria viziune legată de brandingul de oraş din perspectivă multietnică, cu scopul impunerii Brăilei ca destinaţie de turism cultural.

Proiectul intră în sfera: a) activităţilor muzeale, b) a diversităţii culturale (spiritul şi tema cheie a proiectului), c) a iniţiativelor care pun în valoare patrimoniul cultural naţional mobil, imaterial şi imobil (upgradarea repertoriului imagistic şi audio-vizual, fişe tehnice de monument pentru stimularea şi justificarea unor opere complexe de restaurare, realizarea de hărţi turistice tematice care marchează istoric şi cultural prezenţa acestor minorităţi: elemente de arhitectură civilă şi religioasă, descrieri de oameni şi case, edificii publice, viaţă privată, comerţ, artă, muzică etc), d) a activităţilor muzeale de digitizare a patrimoniului (bazele de date ce vor fi realizate prin intermediul proiectului).

Cercetările de arhivă ale experţilor de patrimoniu din echipa de proiect (inclusiv în arhivele Muzeului Brăilei şi în cele ale comunităţilor etnice partenere) vor fi completate cu cercetări în colecţii de familie, cu studii de istorie orală, cu mărturii ale membrilor comunităţilor etnice care s-au născut, trăiesc sau au trăit o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp la Brăila (obţinute prin interviu scris şi oral) şi cu lucrările cu gradul cel mai mare de originalitate ale tinerilor participanţi la concursul „Descoperă Brăila multietnică”.

Să încercăm să ne imaginăm puţin din atmosfera din cetatea Brăilei, de pe vremea când era khaza turcească. N-a mai rămas aproape nimic din acele timpuri: câteva hrube, din păcate neamenajate, aproape necunoscute atât turiştilor, cât şi brăilenilor, câteva mărturii arhitectonice la Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, din Piaţa Traian, rămase de pe vremea când aici era un lăcaş de rugăciune turcesc şi o casă de început de secol XIX, cu sageac (o streaşină mult prelungită, din lemn şi cu un sistem special de îmbinări), pe strada Orientului. Bunicii ne povestesc şi despre o linie de pasageri Brăila – Constantinopol, la început de secol XX, o amintire neverosimilă astăzi, dacă nu am găsi şi în cărţi mărturia acestui fapt care ne demonstrează că, într-adevăr, a existat şi nu este doar o poveste. În colţuri atent păstrate în sufletul nostru au rămas ceva amintiri legate de turcii Brăilei din copilăria noastră: un fes colorat, nişte vorbe stâlcite, miros de covrigi calzi, dulceaţa halviţei şi a sarailiilor şi gustul atât de râvnit de bragă, sau de limonadă rece. Si totuşi, turci trăiesc şi astăzi la Brăila…dar nu prea mai ştim mare lucru despre ei… şi-or fi păstrat tradiţiile şi obiceiurile, mai vorbesc limba bunicilor, în casele lor se mai fac sarailiile de odinioară…? Doar ei ne pot spune asta…

Acum mai bine de vreo două decenii, pe străduţele din inima oraşului de atunci, din preajma Catedralei Ortodoxe de Rit Vechi, de pe strada Nicolae Grigorescu, în fiecare duminică asistam la un adevărat spectacol al străzii: treceau către biserică lipovencele, îmbrăcate cu costume din materiale înflorate, pline de culoare, cu fuste creţe, cu părul strâns în basmale, cu un accent specific în vorbire, însoţite de bărbaţii lor, cu bărbi lungi, încinşi la mijloc cu un fel de brâu cu ciucuri… „Spectacolul” încă s-a păstrat în cartierul Pisc al Brăilei de astăzi, duminicile şi de sărbători…  Este dovada cea mai vie a unei credinţe păstrate cu sfinţenie şi a unui spirit de conservare a tradiţiilor, dificil de înţeles pentru cei mai mulţi dintre noi. De vină sunt poate cărţile bisericeşti şi icoanele vechi, pe care le-au adus străbunicii lor din stepele Rusiei, sau poate cântecele cântate la harmoşcă şi dansurile care le înveselesc sărbătorile, ori poate nişte reguli morale însuşite din familie, pe care nu le cunoaştem… dar, cine ştie, poate ni le vor împărtăşi… La Brăila încă se sărbătoresc Crăciunul şi Anul Nou după Calendarul Iulian, cu tradiţii, obiceiuri şi bucate, doar de ei ştiute… Marangozi şi pescari adevăraţi or mai trăi la Brăila…? Când spui lipovean, gândul îţi fuge fără să vrei la Dunăre, la lotcile de odinioară, la plasele de pescuit şi la peşte… La Brăila, Balta are încă peşte… Şi ce bună ar fi acum o ciorbă lipovenească…

Despre greci am mai scris… este greu să nu-i pomeneşti des, atâta vreme cât cele mai frumoase clădiri din Brăila sunt construite de ei… Biserica Greacă, Teatrul „Maria Filotti”, odinioară „Rallys”, Casa Embiricos, astăzi Centrul Cultural „Nicăpetre”… Armatorii, comercianţii de odinioară, proprietarii morilor Violatos şi Lykiardopol, primarul Radu Portocală, dar şi proprietari ai unor afaceri mai mici, precum cofetarul Papacanaris, au rămas în memoria brăilenilor, datorită notorietăţii afacerilor lor, a clădirilor din Centrul Istoric pe care le-au construit, a realizărilor lor în plan edilitar, sau pentru gesturile lor filantropice. Grecii au oferit Brăilei şi personalităţi de renume precum scriitorul Panait Istrati (născut din mamă româncă şi tată chefalonit), poetul Andreas Embiricos sau compozitorul Iannis Xenakis şi lista poate continua… Grecii ne-au împărtăşit, în 2009, poveştile lor de viaţă, zugrăvite în volumul „Un grec, doi greci, trei greci… Brăila” (care poate fi citit şi on-line aici: http://www.muzeulbrailei.ro/images/docs/Volum_Greci.pdf), dar sigur au rămas şi multe nepovestite… Cert este că grecii de astăzi încă vorbesc limba greacă, au păstrat multe obiceiuri şi tradiţii de la bunici… încă se prepară „Vasilopita” de Anul Nou şi „Magiritsa” de Paşte, gătesc scordalea şi baclavale, ca odinioară şi… ştim sigur că încă sparg farfurii la petreceri…
Şi, apropo de asta, am remarcat, vorbind cu mai multe doamne românce şi de altă etnie, aceeaşi nostalgie după nişte vremuri de demult: „ah, şi ce baluri erau la Şcoala Greacă…”

Peste câteva zile evreii din Brăila sărbătoresc Anul Nou…
Am aflat întâmplător… Care sunt obiceiurile lor de Anul Nou, acum, la început de septembrie… nu ştim… un An Nou fără Moş Crăciun, fără cozonac, fără brad şi fără zăpadă…un An Nou altfel, conform tradiţiilor păstrate de la părinţii şi bunicii lor… tradiţii pe care nu le cunoaştem… În anul care a trecut, i-am vizitat, la Templul Coral, de Purim şi de Hanuka, alte sărbători evreieşti…
Pentru noi, cei de altă credinţă… a fost doar un spectacol frumos, am ascultat Hava Nagila şi alte cântece vesele, am văzut obiceiuri pe care nu le înţelegem, am mâncat bucate pe care nu ştim cum le prepară, am auzit poveşti despre alte vremuri, când Brăila era plină de evrei, cu bărbi şi kippa pe creştet, când la Brăila erau şcoli şi multe ziare evreieşti, 10 sinagogi funcţionale, conform documentelor vremii, iar pe Regala, strada comercială a oraşului, şi în aria dintre străzile Petru Maior şi Al. I. Cuza, dar şi în alte zone ale oraşului, se vedeau la tot pasul prăvălii, ceasornicării, bijuterii, ateliere meşteşugăreşti cu firme evreieşti. Educaţi şi buni comercianţi, evreii au făcut averi la Brăila şi au dat oraşului şi o listă lungă de oameni de cultură, cu care ne mândrim astăzi: un Mihail Sebastian, un Max Herman Maxy vor face mereu cinste Brăilei… Ce s-a păstrat din strălucirea de odinioară? Sigur multe amintiri…pe care sperăm să le aflăm…

Aceasta a fost şi este încă Brăila, un amalgam de culturi. I-am amintit pe turci, ruşi lipoveni, greci, evrei, dar au trăit şi trăiesc încă aici şi armeni, bulgari, italieni, maghiari, germani, ucraineni etc.
Fie că au fost bogaţi, ori şi-au câştigat existenţa modest, prin portul Brăilei, prin mici ateliere sau prăvălii, trecerea acestor oameni prin Brăila a marcat dezvoltarea, spiritul şi farmecul oraşului cosmopolit. 

Am încercat să vă introducem în atmosfera proiectului nostru, cu speranţa că vă „atingem” puţin sufletul şi vă trezim nostalgii pentru nişte ani din copilărie, sau din tinereţe şi, mai mult, cu speranţa că vă vom convinge să ne sprijiniţi în cercetare, să descoperim împreună Brăila multietnică. 

Încercăm să găsim în Brăila, dar şi în alte oraşe din ţară şi chiar în străinătate „…greci, evrei, ruşi lipoveni, turci, maghiari, germani, italieni, bulgari, ucraineni, armeni… ” care s-au născut, au trăit o perioadă de timp la Brăila, ori încă mai trăiesc aici, dispuşi să ne relateze amintiri despre Brăila cosmopolită de altădată, despre clădiri, despre afaceri, despre meserii sau meşteşuguri uitate, despre personalităţi ale oraşului, ori poveşti de familie, informaţii despre credinţe, obiceiuri, tradiţii, valori, stereotipuri, mentalităţi, superstiţii, viaţă privată, gastronomie – care s-au pierdut, sau care s-au conservat încă în aceste familii (toate acestea le putem primi tehnoredactate, scrise de mână, sau în fişiere audio sau video). Suntem interesaţi să găsim, de asemenea, documente, fotografii de demult, obiecte care să ilustreze aceste poveşti (în formă scanată sau fotografiată): fotografii cu clădiri din Brăila de altădată, fotografii de la evenimente ale comunităţii, fotografii cu lăcaşe de cult, fotografii vechi de familie, fotografii de la evenimente de familie, documente de familie – certificate vechi de naştere, de căsătorie, fotografii din port, fotografii cu instituţii, prăvălii de altădată, restaurante, cofetării, icoane vechi, obiecte de vestimentaţie, bijuterii, pălării, obiecte personale, obiecte de mobilier, decorative, obiecte muzicale sau orice alt obiect vechi, ziare brăilene în limbile minorităţilor etnice, manuale vechi în limbile minorităţilor etnice, cărţi vechi în limbile minorităţilor etnice, plăci vechi, cărţi poştale cu Brăila de început de secol. Fragmente din aceste mărturii vor fi publicate.

Pentru evrei, ruşi lipoveni şi turci vom posta pe website şi pe Facebook, în curând şi câte un interviu scris.  Pentru greci, interviul este deja realizat şi poate fi descărcat de aici:
http://diversitate-culturala-muzeulbrailei.ro/06-fisa-interviu/


Adresa noastră de contact este: muzeul_brailei2012@yahoo.com

Comunicatul oficial pentru
presă poate fi descărcat de aici:
http://www.muzeulbrailei.ro/images/evenimente/2012/09_septembrie/Comunicat_Presa_Prezentare_MuzeulBrailei_GreciEvreiRusiLipoveniTurci.pdf

Posterul de promovare proiectului poate fi descărcat de aici:
http://www.muzeulbrailei.ro/index.php?pn=2&idn=2500130493278316558


La concursul „Descoperă
Brăila multietnică” pot participa tineri cu vârsta până în 25 ani (inclusiv tineri care nu locuiesc în Brăila). Lucrările pot fi individuale sau pot fi realizate de maximum 2 participanţi. Regulamentul de concurs pentru tineri poate fi descărcat de aici:
http://www.muzeulbrailei.ro/images/evenimente/2012/09_septembrie /Regulament_Concurs_DescoperaBrailaMultietnica_MuzeulBrailei.pdf

Pentru informaţii suplimentare:

Prof. univ. dr. Ionel Cândea, managerul
Muzeului Brăilei, manager de proiect 0339.40.10.02, 0339.40.10.03

Camelia Hristian, asistent de proiect,
0339.40.10.02, 0339.40.10.03, muzeul_brailei2012@yahoo.com.

11.09.2012, ora 16:10

Comentarii

Pentru a putea adauga comentarii va rugam sa va autentificati(partea dreapta-sus a paginii).