• Jocul la Şură, Ocna Sugatag

    Ocna Sugatag, Maramures-Jocul la Șură. Timp de trei duminici la rând după Sfânta Mărie, va fi prilej de joc in satele din Comuna Ocna Șugatag.
    Joc cu ceterași la care participă tot satul, are loc in Breb, Sat Șugatag și Hoteni

  • Joc la Şură, Hoteni, Maramureş

    Joc la sura, Hoteni, Maramures.  In curtea lui Ioan si a Anutei Pop, se incinge joc adevarat. 
    Info: Ioan Pop -Tel. 0262 374 546,
    Joc cu ceterași la care participă tot satul, În august, în trei zile consecutive de duminică, dupa Sfanta Marie, are loc in Breb, Sat Șugatag și Hoteni.

  • Festivalul Gulașului, Ocna Șugatag

    Festivalul Gulasului, al placintelor si al artei culinare românești - Ocna Șugatag
    La Ocna Sugatag are loc Festivalul Gulasului, o competitie intre bucatari amatori si profesionisti in prepararea celui mai gustos gulas - mâncare traditionala maghiara.

  • Târgul Cepelor, Asuaju de Sus, Maramureş

    Targul Cepelor. Cu o istorie de peste 100 de ani, Târgul Cepelor este o sărbătoare a Țării Codrului.
    situata in zona de sud vest a judeţului Maramures, cuprinsa intre serpuindul Somes si modestii ca inăltime M-tii Codrului, ce o despart de meleagurile salajene si satmarene, Tara Codrului e caracterizata de o zona colinara, bine definita, de la arhitectura la folclor, datini si traditii.

  • Balul Strugurilor, Ocna Şugatag

    Balul Strugurilor, Ocna Şugatag.  Strugurii sunt mai bine culesi daca exista buna dispozitie, iar daca se lasa cu muzica si dans, vinul iese mai bun. De aceeasi parere sunt si locuitorii comunei Ocna Sugatag, care organizeaza un bal pentru a-si sarbatori recolta.

  • Hramul Bisericii de lemn din Bârsana

    Hramul Bisericii de lemn din Bârsana.
    Biserica de lemn de aici, care poartă hramul „Intrarea in Biserică a Maicii Domnului” a fost iniţial construită într-un loc numit “Podurile Mănăstirii”, ulterior, în anul 1720 şi mutată in (1806) pe locul în care se află azi, adică pe dealul Jbârului. Legenda spune că pe acest deal a existat un cimitir de ciumaţi. Vicitimele ciumei au fost înmormântate în grabă, fără vreun serviciu religios, pentru cei decedaţi este de o foarte mare importanţă, aceștia pot dormi somnul de veci doar dacă li se face o slujbă religioasă. Chiar și in ziua de azi, mulți din locuitorii Bârsanei cred că o dată cu biserica, s-au mutat pe sub pământ și mortii de la Podurile Mănăstirii, pentru a-și continua odihna la umbra bisericii.