Obiceiuri populare

Sânzienele-credinţe şi practici magice. Sânzienele

Vechile sărbători din timpuri străvechi răzbat până astăzi, în zilele noastre, depăşind vremurile şi noile societăţi. Dintre

În ziua de 24 iunie, la câteva zile după solstițiul de vară, moment ce marchează apogeul drumului solar, când astrul se află la zenit, punctul cel mai înalt al boltei ceresti, vin Sânzienele, cu noaptea cea mai albă a dragostei si ziua cea mai călduroasă a anului.
Sărbătoare solarăsi lunară totodată, Sânzienele sunt tributare focului, prin făcliile aprinse de feciori si rotite după cum merge soarele pe cer, dar s a apei, prin ritualul scăldării în rouă, practicat de tinerele fete.

Căluşul Românesc cel mai spectaculos dans popular. Atestat documentar din 17 noiembrie 1538, Caracalul este situat în câmpia Romanațului, fiind o localitate plină de vestigii care dovedesc locuirea

Tânjaua Hotenarilor. Unul dintre cele mai vechi, şi atractive pentru turişti, obiceiuri maramureşene, conservate până în prezent, în a cărui structură se împletesc mai multe elemente de străvechi rituri agrare şi care, în evoluţia sa istorică, primeşte şi funcţii noi, îmbogăţindu-şi valoarea, este cunoscut sub denumirea de „Tânjaua”, care se mai practică şi azi în Maramureşul istoric.
Tânjaua se desfăşoară în satul Hoteni, comuna Ocna Şugatag, judeţul Maramureş, la poalele Munţilor Gutâi lângă pârâul Dărasca. În esenţă, are în prim plan sărbătorirea celui care a ieşit primul la arat, în anul respectiv.

Împușcatului Cocoșului de la Apata. „Împuşcatul cocoşului este un obicei tradiţional al comunităţii maghiare din Ţara Bârsei şi are loc în prima zi de Paşte.

Obiceiul stropitului, in Transilvania. Pastele este însoțit de o mulțime de obiceiuri și simboluri. Lunea Paştelui în Transilvania îi transformă pe băieţi în adevăraţi pelerin

Sărbătorile pascale în Țara Oașului. În Țara Oașului, primăvara, cea mai importantă sărbătoare a creştinilor este Paştele. Pregătirile gospodinelor încep încă din Joia Mare,

De peste două mii de ani, la vremea stabilită după dogmă, satele noastre bucovinene se pregătesc pentru marea sărbătoare, oamenii încercând să fie mai credincioşi şi mult mai buni.
După respectarea “Postului mare” şi după sărbătorirea “Sâmbetei lui Lazăr” şi a “Floriilor”, satele trăiesc cu evlavie tragedia ”Săptămânii Patimilor”, pentru a ajunge lumina “Sfintei Învieri”.
În Săptămâna Patimilor, oamenii se străduiesc să încheie toate activităţile gospodăreşti: pământul să fie arat şi semănat, casele văruite şi împodobite, veşmintele noi să fie terminate. Pe lângă covoare, lăicere, icoane şi blide cu ştergare, gospodinele împodobesc odăile şi cu mlădiţe de salcie de la “Florii”.

Tradiții de Buna Vestire. ,,Buna Vestire,, cunoscută în popor și sub numele de Blagoveștenie Blagoveștenie sau Ziua Cucului, se prăznuiește, în fiecare an, pe data de 25 martie

De Dragobete, se saruta romaneste! De Dragobete, saruta romaneste!
Sarbatoarea din data de 24 februarie, numita in folclorul popular, Dragobete este o inchinare a romanilor in fața celui mai frumos sentiment al omului – dragostea.
Românii au adaptat această denumire din slavă, așa apărând în veacurile evului mediu denumirile „Vobritenia”, „Rogobete”,” Bragobete”, „Bragovete” (unele dintre ele, foarte apropiate de mult mai cunoscutul Dragobete), până când, probabil sub influența principalelor caracteristici ale sărbătorii, s-a impus pe arii destul de extinse, mai ales în sudul și sud-vestul României, denumirea „Dragobete”.