Obiceiuri populare

Tradiții populare de Crăciun în Țara Oașului.
La fel ca în celelalte zone ale țării, Țara Oașului, zonă etnofolclorică situată în județul Satu Mare și străveche vatră de cultură și civilizație românească, păstrează și astăzi vie emoția venirii sărbătorilor de iarnă, în special a Crăciunului. Oșenii, oameni harnici, mândri și gospodari se pregătesc din timp pentru marele eveniment – Crăciunul – odată cu începerea postu – lui, la 15 noiembrie, „postul de bucate și postul de păcate”. În această perioadă toți membrii familiei se ocupă cu treburi care țin de: curățenia curții, a casei, a mormintelor etc. Oșencele sunt maestre în arta gătitului și pregătesc de sărbători bucate specifice zonei după rețete tradiționale învățate de la mamele și bunicile lor, iar secretul reușitei acestora e numai de ele știut.

Legenda lui Moș Nicolae. LEGENDA LUI MOȘ NICOLAE
Din moşi stramoşi, copiii aşteaptă să găsească în ghetuţe, în dimineaţa zilei de 6 decembrie dulciuri şi fructe. Pentru aceasta, ei îşi pregătesc încălţămintea din seara anterioară şi speră ca Moş Nicolae să uite momentele în care nu au fost cuminţi. Tradiţia spune că micuţii neascultători primesc în dar o nuieluşă. Obiceiul nuielușei își are originea în povestea prin care Nicolae, ajuns epis – cop de Myra de la o vârstă fragedă, îngrijorat de o posibilă rup – tură care putea avea loc în cadrul bisericii, i-a dat ereticului Arie o palmă. Astfel, potrivit bisericii, de la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători să primească în dar o nuieluşa, în semn de avertisment.

Superstiții și credințe de Sfântul Andrei. Această noapte este considerată noaptea ,,groazei” întrucât strigoii morți , întorși pe pământ se vor lupta cu strigoii care sunt în viață. Strigoii vii sunt persoanele care se nasc cu o vertebră în plus la șira spinării (numită coadă) și de obicei din legături extraconjugale/ incestuase. Strigoii morți sunt spiritele celor morți care nu ajung în lumea celor drepți și rătăcesc pe drum din cauză că și cât au fost în viață au fost tot strigoi sau nu li s-au făcut toate ritualurile la înmormântare. Oamenii din această categorie se cunosc după zgârieturile de pe față, în a doua zi a sărbătorii.
În noaptea Sfântului Andrei umblă strigoii să fure ,,mana” vacilor, mințile oamenilor și rodul viilor.

Luminația în Transilvania. Luminația în Transilvania
La răspântia dintre Brumărel (octombrie) și Brumar (noiembrie), noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie stă sub semnul luminii. Cu ocazia Luminației, așa cum este cunoscută, în popor, Ziua Morților, cimitirele din Ardeal, Banat și Maramureș se transformă în oaze de lumină, datorită sutelor de lumânări aprinse în memoria celor trecuți în eternitate.

Sărbătoarea Moşoaielor, Luncaviţa. SĂRBĂTOAREA MOȘOAIELOR
Decembrie vine la Luncavița din cele mai vechi timpuri, lăsând o amprentă intrată în genele și sângele fiecărui cetățean fie el adult sau copil. Luncavița trezește în decembrie tradiția, prezentul și viitorul.

Superstiţii de Crăciun în Maramures. SUPERSTIŢII DE CRĂCIUN ÎN MARAMUREŞ
1. În ziua de Crăciun nu se mătură, nu se spală şi nu se dă cu împrumut
2. Se dă de mâncare pe săturate animalelor din gospodărie, inclusiv câte o bucăţică de aluat dospit, pentru a le feri de boli
3. Dacă în Ajunul Crăciunului, animalele se culcă pe partea stângă, e semn că iarna va fi lungă şi geroasă
4. Cei care plâng în Ajun vor plânge tot anul care vine
5. În Ajunul Crăciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casă, ca albinelor să le meargă bine, şi să nu parăsească stupul pe vremea roitului
6. În ajunul Crăciunului nu e bine să te baţi, nici măcar în glumă, cu cineva, căci faci buboaie peste an
7. După Crăciun să nu mai fie lăsaţi copii să mai zică colinzi, că fac bube
8.În unele sate maramureşene se zice că-i blestemată femeia care nu pune pe de Crăciun pe masă faţa de masă cu ciucălăi, pe pereţi şterguri tărcate şi pe pat perne cu feţe tărcate
9.Aluatul frământat în noaptea de Crăciun e bun de deochi pentru vite
10. Se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar animalele vorbesc
11. Nu e bine ca în Ajunul Crăciunului să fie pus pe masă mai întâi horinca, pentru că nu ea are întâietate în această seară, ci bucatele
12. Dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate
13.În Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, pentru ca aceştia să lege rod bogat
14. În Ajunul Crăciunului se dă copiilor să mănânce bostan, ca să fie graşi peste an
15. În noaptea Anului Nou, în Ţara Chioarului -Maramureş, fetele ies în ogradă şi numără nouă stele şi dacă a noua stea este mai
16. La miezul nopţii, de Anul Nou, fetele iau de pe masă colacul împistrit care se ţine pe masă de sărbători, îl ţin pe vârful capului, ursitul.
17. În tinda casei se pune un vas de grâu ca să treacă colindătorii peste el, apoi grâul se dă la păsări şi la animale, ,,să fie cu spor ca şi colindătorii,,
18. În noaptea de Crăciun nu-i îngăduit nimănui să doarmă în grajduri, deoarece în acea noapte boii vorbesc unii cu alţii, în limba lor, despre Isus Hristos, cel născut în iesle şi încălzit de vite cu suflarea lor.

Obiceiuri de seceriş. Cununa de spice din Ampoiţa
Cununa de spice din Ampoiţa este un obicei foarte vechi, cu adânci semnificaţii în viaţa satului.

TÂRGUL DE FETE DE PE MUNTELE GĂINA.
În fiecare an în sâmbăta cea mai apropiată de Sfântul Ilie (20 iulie), pe platoul golaș de pe Muntele Găina, au loc tradiționalele manifestări prilejuite de Târgul de pe Muntele Găina, mult mai cunoscut sub denumirea de Târgul de Fete.
Sărbătoarea devenită cu timpul tradiție definește cât se poate de bine viața socială, culturală și etnografică a oamenilor ce trăiesc în zona Munților Apuseni.

Superstiții și credințe populare de Sfântul Ilie Prorocul. – În această zi nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, poaie, grindină);
– Atunci când tună și fulgeră , Sfântul Ilie a mai omorât un

Sfântul Ilie-protectorul stuparilor și ocrotitorul recoltelor. Sărbătorit în ziua de 20 iulie a fiecăruian, Sfântul Ilie, Ilie Proroc sau Sânt-Ilie este cunoscut ca cel care a legat ploile trei ani și șase