Sa nu uitam ca turistul adevarat este bine informat si ca nu se intoarce cu mana goala, ci aduce cu el unele remedii pentru vremuri mai rele: diferite suferinte.

In continuarea celor aratate in numarul trecut, voi urma prima cale, si anume voi descrie plantele, ce sunt foarte comune, dar ele sunt trecute cu vederea, dar vom trata si aspectele din "Ghidul medical al drumetului", de asemenea, si alte remedii, ce fac parte din Bioterapie.

Reamintim ca infuzia se prepara prin adaugarea la apa care fierbe cateva linguri din planta, lasandu-se vasul acoperit timp de 10 minute. Decoctul inseamna sa fierbem planta 10-20 minute, in functie de tipul plantei. De exemplu, cand este vorba de coji, alegem varianta de timp cea mai lunga.

Vom prezenta si unele plante, care pot fi medicinale, dar care sunt toxice, deci ele pot fi folosite, dar ca principii active, de catre fabricile de medicamente.

Plante medicinale comune, dar nefolosite

Poate multi cititori se vor intreba de ce redau plantele cu numele stiintific. Deoarece o planta are mai multe denumiri populare. E totusi posibil ca sa aiba si mai multe denumiri stiintifice.

Daca vom lua ca exemplu narcisa, aceasta planta mai are si alte denumiri populare. Astfel, narcisa se mai numeste si zarnacadea si coprine. Dar si la numele stiintific gasim sinonimii, si anume: Narcissus stellaris, Narcissus angustifolius si Narcissus radiiflorus.

De ce aleg plantele care vor urma? Pentru ca plantele medicinale foarte cunoscute se afla in vanzare la Plafar sau la farmacii, sau chiar pe piata.

Sigur ca fiecare planta poate fi medicinala, dar inca nu s-au descoperit calitatile terapeutice ale tuturor plantelor, ori in Romania exista peste 3000 de specii de plante cu flori.

Nu ne vom referi la plantele ce se afla deja in comert, ci la plante foarte comune, care fie sunt neglijate, fie sunt in comert, dar in amestec cu alte plante etc.

In demersul nostru ne vom opri asupra suferintelor pentru care sunt bune multe plante, dar si in combinatii cu alte produse, deci vom enumera toate posibilitatile de folosire a acestor plante.

Vom incepe cu o planta cantata cu ocazia Craciunului si anume bradul alb (Abies alba sau Abies pectinata), care, dupa ce este folosit, pentru a asterne sub el cadourile ce le asteapta fiecare, atat copii, cat si parinti, este aruncat. Nu este pacat sa aruncam bradul, care ne poate aduce bucurie in continuare. Cu atat mai mult cu cat bradul alb, fata de molid, este mai rar. Cel mai nimerit este sa folosim frunzele de la bradul ce l-am cantat de Craciun, dar sa spalam frunzele dupa ce le desfacem de pe ramuri. Recomandam a se pune la macerat frunzele in votca, tuica tare sau alcool de 40^o si sa le lasam 2-3 luni, apoi strecuram si impartim lichidul in doua: o parte, care va fi de uz intern, deci se poate pune o lingurita in ceai, alta parte pentru uz extern, deci compresie, frectie. Bradul, deci frunzele, dar si rasina, cum vom vedea, este bun pentru urmatoarele afectiuni: pentru uz extern - 1. Antrax (carbune) - boala care a facut valva in lume anul trecut; 2. Furuncule, rani cu coaja (rasina + ceara de albine + coada soricelului (Achilea milefolium), sau o alta specie de coada soricelului, care contine substante numite azulene, ca si musetelul). Atat coada soricelului, cat si musetelul pot fi periculoase, caci prima este indicata ca planta otravitoare, iar musetelul poate afecta unele persoane alergice; 3. Reumatism, pentru care se folosesc ramuri; se fac bai de frunze si ramuri si cand apa are 35^o este buna de intrat si stam 20 de minute. De fapt, exista tratament cu ulei de brad in statiunile balneoclimaterice, precum Govora. Poate si in altele. Se gaseste si la farmacii, poate a intrat si in uzul farmaciilor noastre. Trebuie cautat; 4. Umflaturi, dureri (decoct, adica se fierb 20 de minute frunze proaspete); 5. Ficat (frunze - se foloseste compresa); 6. Dureri de masele (decoct)-; pentru uz intern - 7. Tulburari psihice: rasina macerata in alcool de 40^o ; 8. Tuse; 9. Dureri de piept; 10. Boli de plamani: frunze, din care se face infuzie, dar, asa cum am aratat, avem pregatit pentru uz intern din frunze macerate, din care punem o lingurita la o ceasca de ceai. Oamenii mai folosesc varfuri de ramuri de brad, primavara, cand ele sunt inca moi si fac sirop de brad din ele; de fapt, se folosesc varfuri de ramuri tinere de la molid, molift sau bradul rosu (Picea abies sau Picea excelsa); 11. Dureri de stomac, de intestine: din conuri de brad se face ceai; 12. Scrofule, adica TBC ganglionar: muguri, decoct; 13. Junghiuri: decoct (dar este buna lotiunea pentru frectie, ceea ce am aratat la inceput, ca o avem de la bradul de Craciun). Dar poate fi folosita si frectia (uz extern). Cum vine Craciunul si majoritatea oamenilor vor avea brad, recomandam sa nu se arunce bradul in totalitate, ci sa se tina cont ca frunzele sunt medicinale si deci putem aplica unul dintre cei R (reciclare, reconditionare, refolosire), in cazul bradului sau molidului fiind vorba de ultimul R.

Vom recomanda in continuare un remediu foarte vechi, dar din pacate inca nefolosit la justa lui valoare.

Este vorba despre ce am mai amintit, si anume argiloterapia.

Intr-o emisiune "Teleenciclopedia", am vazut cum unele pasari, dar si mamifere folosesc argila ca pe un aliment si de ce nu am putea spune ca si ca un medicament? Caci animalele salbatice nu au nevoie de medic veterinar, ca animalele domestice, ci isi gasesc singure remediul, pentru a nu se imbolnavi.

Prin urmare, ce este argiloterapia?

Dupa multi cercetatori, se spune ca argila sta la baza aparitiei vietii. Argila este o roca, fiind de mai multe feluri. Cine nu cunoaste argila, aceasta, amestecata cu ulei, da plastilina, atat de folosita in timpul copilariei noastre, fie la gradinita, fie acasa.

Dar tot argila este si caolinul, din care se fabrica portelanul. La fel exista si argila smectica (sapunul de pamant). Mai intalnim argila refractara si argila ordinara (lutul). Pentru ceea ce ne intereseaza pe noi, vom apela la caolin si argila ordinara (aceasta din urma gasindu-se mai usor). Dar mai intai sa vedem ce se stie despre argila ca medicament.

In emisiunile amintite, se spunea ca animalele, pasari sau mamifere, care consuma argila, fac acest lucru pentru a neutraliza efectele nocive ale unor fructe, ce sunt toxice. Prin urmare, argila se ataseaza de tubul digestiv si protejeaza peretele acestuia.

Sa vedem la om ce se intampla.

Gratie proprietatilor sale absorbante si revitalizante, argila este un remediu natural minunat, activ pe cale externa sau interna.

In caz de diaree, dureri de stomac, tulburari digestive, de anemie, de gaze intestinale (balonari) etc., se ia praf de argila, in doza de o lingurita de cafea la jumatate de pahar cu apa, dimineata, pe stomacul gol, sau inainte de masa de pranz.

In caz de dureri de gat, dureri dentare, de inflamare a mucoasei gurii, se sug bucati mici de argila.

Cataplasmele de argila se intrebuinteaza, de asemenea, la fel de bine, pentru tratarea furunculelor, abceselor, arsurilor, ulcerelor si ranilor, contuziilor, ca si in cazul durerilor reumatismale, artrite si artroze, sciatica si nevrite, bronsita, gripa, dureri hepatice si renale, afectiuni ale intestinelor sau ale organelor genitale. In primele cazuri, cataplasmele sunt pastrate aproximativ o ora si jumatate si trebuie la fel sa se continue pe cat posibil. In celelalte cazuri, argila poate fi lasata la locul respectiv de la doua la patru ore (sau toata noaptea pentru cataplasmele puse seara). Pentru varice, se fac numai badijonari cu argila. Pentru ranile cu eruptii (eczeme sau altele), se aplica pudra de argila uscata sau se aplica un amestec de ulei de masline cu pudra de argila.

Caolinul se gaseste si la farmacii. Argila ordinara pentru cataplasme se poate procura de la sobari sau cand mergem in excursii si gasim argila (lut, o luam fara sa ne coste nimic).

Cataplasme. Argila, in prealabil uscata (la soare sau in locuri calde si aerisite), apoi sfaramata, va fi pusa intr-un recipient (de pamant ars, de lemn, de email, de sticla, dar niciodata intr-un recipient din material oxidabil sau plastic); acoperim apa rece nefiarta si o lasam in repaus cateva ore.

In contact cu apa, argila se dizolva si formeaza o bautura care trebuie sa aiba consistenta unui mal foarte compact. Daca acest mal este foarte clar, se adauga un pic de pudra de argila pentru a se ingrosa.

Pe un servet sau pe o carpa de celuloza indoita in patru, se intinde un strat uniform, de unul sau doi centimetri de argila, cu ajutorul unei linguri de lemn. Se aplica argila in contact direct cu pielea sau rana si se lasa pe locul respectiv de la o ora la trei ore, dupa caz. Nu se aplica o carpa de muselina decat in caz de necesitate (locuri acoperite, etc.).

Dupa fiecare aplicare, se spala locul unde a fost amplasata cataplasma, cu apa proaspata sau calduta, nefiarta, dar sarata sau citronata, daca este vorba de o rana.

In general, argila se aplica rece, dar daca ea nu este suportata astfel sau daca ea este destinata unei maladii de slabiciune, este bine sa se incalzeasca in bain marine. Se pune recipientul cu argila intr-un strat pe un vas continand apa si se tine pana se incalzeste.

Argila se foloseste o singura data. Se arunca dupa folosire.

Regimul naturist

Pentru ca se intelege gresit sau unii se iau dupa unele sfaturi neautorizate, vom arata ca regimul naturist corect este cel in care, in afara de vegetale, se pot folosi si lactate si oua. Cine ne sfatuia sa nu ne atingem nici de lactate, nici de oua nu cunoaste ca aminoacizii, care sunt caramizile proteinelor, deci stau la baza vietii, sunt de doua feluri: esentiali si neesentiali. Daca nu consumam alimente care sa aiba si aminoacizi esentiali, vom avea de suferit.

In continuare, vom enumera in ce consta alimentatia naturista, generatoare de forta si sanatate.

Plan de alimentatie pe o zi.

Dimineata: fructe proaspete sau uscate; sau paine completa si miere sau drojdie de bere, cu o infuzie de cimbrisor sau rozmarin; sau ciorba de legume; sau numai o infuzie de plante; un pahar de apa naturala sau argiloasa; o lingurita de ulei de masline cu juice de lamaie.

Pranz: fructe de sezon (50-400 g). Cruditati sau cereale sau legume fierte cu salata cruda. Branza sau lapte prins sau fructe uscate sau miere sau patiserie de casa.

Seara: fructe de sezon (150-400 g) sau o farfurie de cruditati; supa de legume (facultativ); cereale sau legume fierte (facultativ). Lapte prins sau miere (nu se consuma branza, lapte prins sau oua decat la o masa).

Cum romanul isi face iarna caruta si vara sanie, vom continua sa recomandam unele plante, ce vor putea fi recoltate in primavara.

Acer campestre (jugastru, giugastru) se folosesc frunzele; este indicat contra diareei, dizenteriei, hemoragiei.

Acer platanoides (artar, paltin), intern folosindu-se frunzele pentru dizenterie, ca infuzie. Pentru diaree, hemoragii, se foloseste coaja sub forma de decoct.

Aconitum (omag, toaie) are mai multe specii: Aconitum vulparia, A. lasianthum, A. hosteanum, A. moldavicum, A. anthora, A. variegatum, A. paniculatum. Toate speciile sunt medicinale, dar sunt toxice, astfel ca nu le recomandam. Atat in literatura de specialitate, cat si pe Internet, am gasit aceste plante ca fiind toxice in caz de supradozaj. In numarul urmator, vom prezenta la aceasta pagina atat plante medicinale, cat si ghidul medical al drumetului, dar si alte remedii naturiste.

Pentru ca intram in sezonul in care cele mai multe plante intra in repaus vegetativ, ne vom concentra asupra altor remedii care fac parte din medicina naturista.

                                                                                                   Valentin Ciobanu