Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei

Vizualizari: 29180

Postat de romaniaturistica

Ultima modificare: 15.11.2014 22:30
De catre: administrator

Judet: CARAS-SEVERIN

Localitate: BAILE HERCULANE

Rating (1 voturi):

Rating personal: (nu sunteți logat)

Data adaugarii: 01.01.2012

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei

1. Informaţii despre aria protejată – Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei a fost înfiinţat în anul 1990, preocupările în ceea ce priveşte activitatea de ocrotire a naturii în acest spaţiu fiind mult mai vechi. Alexandru Borza în 1932 este cel care a concretizat, pentru prima oară într-un cadru legislativ şi informal favorabil conservării naturii, stabilirea primelor rezervaţii ştiinţifice de pe teritoriul României.

Conform prevederilor OUG nr. 57/29.06.2007 (art.5, alin 2 – anexa nr. 1) privind regimul ariilor naturale protejate, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei face parte din categoria parcurilor naţionale, “ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice”.

Suprafaţa Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei este de 61.211 ha (în proiecţie stereografică 70 datum Dealu Piscului 1970).

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se află situat în estul judeţului Caraş-Severin ocupând suprafaţa de 23.185 ha, în vestul judeţului Mehedinţi ocupând suprafaţa de 8.220 ha şi în vestul judeţului Gorj cu o suprafaţă de 29.806 ha.

Din punct de vedere geografic, parcul naţional se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârşie şi până la confluenţa cu râul Belareca, peste Masivul Munţilor Godeanu şi al Munţilor Cernei pe versantul drept şi respectiv Munţilor Vâlcanului şi Munţilor Mehedinţi pe versantul stâng.

Accesul în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este posibil dinspre Drobeta Turnu Severin, Orşova, Timişoara, Caransebeş, Târgu Jiu, Baia de Aramă, Petroşani, Lupeni.

În conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se împarte în 4 zone, după cum urmează:

zona cu protecţie strictă cu o suprafaţă de 498 ha;

zona de protecţie integrală cu o suprafaţă de 21.812 ha;

zona de conservare durabilă cu o suprafaţă de 38.334 ha;

zona de dezvoltare durabilă cu o suprafaţă de 732 ha.

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei cuprinde următoarele rezervaţii naturale distincte:

Judeţul Caraş-Severin

Rezervaţia Domogled – Oraşul Băile Herculane (2.382,8 ha)

Coronini-Bedina – Oraşul Băile Herculane

Comuna Mehadia (3.864,8 ha)

Iauna-Craiova – Comunele Cornereva şi Mehadia (1.545,1 ha)

Belareca – Comunele Cornereva şi Mehadia (1.665,7 ha)

Peştera Ion Bârzoni – Comuna Cornereva (0,1 ha)

Judeţul Mehedinţi

- Vârful lui Stan – Comuna Isverna (120,0 ha)

- Valea Ţesna – Comuna Balta (160,0 ha)

Judeţul Gorj

- Piatra Cloşanilor (inclusiv Peşterile Cloşani şi Cioaca cu Brebenei) – Comuna Padeş, Sat Cloşani (1.730 ha)

- Ciucevele Cernei – Comuna Padeş, Sat Cerna Sat (1.166,0 ha)

- Peştera Martel – Comuna Padeş (2,0 ha)

- Cheile Corcoaiei – Comuna Padeş, Sat Cerna Sat (34,0 ha)

În interiorul parcului naţional comunităţile locale sunt reprezentate printr-o localitate (Cerna Sat), câteva cătune şi oraşul Băile Herculane care deşi nu este inclus în la propriu ca şi suprafaţă în parc, este înconjurat în procent de 95% de suprafaţa parcului, preocuparea acestora fiind legată direct de parcul naţional şi constă în activităţi ca:

exploatarea resurselor pădurii;

creşterea animalelor (oilor şi vitelor);

agricultura bazată pe cultivarea cartofului – în foarte mică măsură – ;

turismul balnear;

exploatarea resurselor, altele decât pădurea.

Comunităţile locale incluse în interiorul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei contribuie atât la atractivitatea, cât şi la valoarea ariei protejate prin obiceiurile tradiţionale, bogăţia culturală şi ospitalitate. De asemenea, comunităţile locale ocupă un loc important în dezvoltarea unui turism durabil care, fără o colaborare susţinută şi înţelegere din partea localnicilor, nu ar putea fi realizată în armonie cu spiritualitatea locală.

Scopul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei este acela de a oferi modele durabile de convieţuire cu mediul înconjurător, de a fi “o sală de clasă” în aer liber, de a funcţiona ca o matrice în interiorul căreia procesele naturale să se desfăşoare nestingherite, biodiversitatea fiind indicatorul principal al acestor procese. Totodată ecosistemele principale care au reprezentat motivul principal al înfiinţării parcului trebuie să se regăsească de-a lungul timpului într-o stare de stabilitate (climax).

2. Descrierea parcului naţional (floră, faună, geologie, specii protejate, imagini, hărţi turistice, etc.)

Aspectul general al reliefului şi configuraţia reţelei de văi se datoresc unei evoluţii îndelungate, desfăşurate în condiţiile unei alcătuiri geologice foarte variate.

Formaţiunile geologice sunt reprezentate de un ansamblu de roci metamorfice, sedimentare vechi şi magmatice aparţinând domeniilor getic şi danubian, aflate în raporturi tectonice foarte complicate.

Zona N-V a parcului este dominată de masivul Munţilor Godeanu format aproape în totalitate din roci metamorfice, unde atât culmea principală cât şi culmile secundare dinspre Cerna sunt alcătuite din şişturi cristaline ale pânzei getice: paragnaise, micaşişturi şi gnaise.

Foarte rar, de la Izbucul Cernei şi până la obârşia Cernişoarei peste şişturile cristaline se aştern petice din cuvertura sedimentară formate din conglomerate, gresii, argile violacee de vârstă permiană.

Sectorul nordic al Munţilor Cernei de la limita cu masivul Godeanu (Valea Olanului) până la Valea Iutei are aceeaşi alcătuire din plăci metamorfice. În această zonă Munţii Cernei prezintă înălţimi de peste 1700 m (Vf. Vlaşcu Mic) din care se desprind culmi aproape paralele, prelungite în trepte descendente până în Vf. Cernei, cu forme mai rotunjite în partea superioară.

Sunt scoase în evidenţă formele sculptate în calcare şi conglomerate pe văi scurte cu pantă mare, sectoare de chei greu accesibile sau chiar inaccesibile.

Această zonă aparţine domeniului autohton: un complex de roci cristaline constituite din şişturi cloritoase verzi, gnaise granulare şi amfibolite în culmile Seseminului, Mohornicului şi Culmea Mare. Acest complex este străbătut de granitele de Cerna pe care le constatăm la nord de Băile Herculane între 7 Izvoare Calde şi V. Iutei. Sedimentarul autohton este rezultatul mai multor cicluri de sedimente paleozoice şi neozoice.

Munţii Mehedinţiului care însoţesc râul Cerna pe partea stângă sunt constituiţi până la sud de Arşaşca din formaţiuni cristaline şi sedimentare care aparţin însă domeniului danubian.

Rocile cristaline sunt mai variate din punct de vedere petrografic decât cristalinul getic şi sunt reprezentate de un complex amfibolitic şi de cuarţite, calcare cristaline, filite negre grafitoase.

Cristalinul getic reprezentat prin seria de Sebeş este format din paragnaise cu biotit, granaţi, disten şi intercalaţii de cuarţite şi micaşisturi constituit în două fâşii înguste între Văile Ţăsnei şi Madvedului şi respectiv Pecinişcăi şi Valea lui Roşeţ.

În lungul Cernei între cristalinele getic şi danubian se află o fâşie calcaroasă care se lăţeşte spre obârşia Cernei şi alcătuieşte relieful de ciuceve şi geanţuri, caracteristică aparte a acestei văi.

În concluzie, trebuie menţionat faptul, că toate formaţiunile geologice pe care se desfăşoară bazinul Cernei sunt puternic cutate şi faliate.

Datorită complexităţii aspectelor staţionale, fizico-geografice şi climatice, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este caracterizat de o diversitate floristică remarcabilă, inventarul floristic bogat însumând circa 1110 specii, de plante vasculare (superioare) din care 66 specii (aparţinătoare la 23 de familii) sunt taxoni periclitaţi, rari şi în parte endemici, în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei existând specii rare necunoscute în alte părţi ale ţării: Vicia truncatula (un neam de borceag balcanic), Tragopogon balcanicus (barba caprei balcanică), Cerastium banaticum (cornuţul bănăţean), Lamium bithynicum (urzica moartă originară din Bithynia).

Datorită condiţiilor staţionale deosebite – relief calcaros – şi-au găsit refugiul în această regiune, îndeosebi pe calcare, numeroase endemisme: Linum uninerve (inul galben de Banat), Primula auricula ssp. serratifolia (ciuboţica cucului bănăţean), Hypericum rochelii (pojarniţa lui Rochel), Dianthus giganteus (scaunul cucului), etc.

Atât Domogledul cât şi valea mijlocie şi cea inferioară a Cernei constituie refugiul pentru circa 110 specii de origine mediteraneană şi balcanică. Printre cele mai rare specii de regăsesc: Aristolochia pallida (mărul lupului), Seseli rigidum (buruiana vântului).

Ruscus aculeatus specie întâlnită pe suprafaţa parcului naţional, apare în OUG nr. 57/2007 – specii de plante şi animale de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management - .

De asemenea, speciile Lycopodium selago, Lycopodium annotinum şi Leucobryum glaucum sunt trecute în OUG 57/2007, pentru a căror prelevare şi exploatare sunt necesare măsuri de management. Totodată Cladonia L. subgenus Cladina se întâlneşte sub forma următorilor taxoni: Cladonia fimbriata, C.f. Var. simplex, C. chlorophaea, C. ch. f. costata.

Analiza areal-geografică a florei din parcul naţional arată că alături de speciile mediteraneene cu un nr de 110 specii (10%) se întâlnesc 106 specii alpine (9,6%), 45 specii carpatine (4%), 75 specii dacice (6,7%), 37 specii balcano-carpatice (3,3%), 17 specii moesice (1,5%), 14 specii anatolice (1,0%), dominând elemente eurasiatice, central europene şi europene 509 specii (circa 45,9%).

În Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei din cele 30 asociaţii vegetale descrise 9 sunt endemice locale dintre care amintim: As. Asplenio-Silenetum petraeae, Danthonio-Chrysopogonetum grylii, Telekio-Alnetum incanae. În afara celor 9 cenotaxoni de bază se mai întâlnesc doi cenotaxoni cu statut sistematic superior: alianţa Micromerion pulegi şi Danthonio-Brachypodion, ce amplifică valoarea ştiinţifică sub raport biologic, geobotanic şi ecologic al regiunii.

Pajiştile din etajul alpin (1500-1800 m) sunt reprezentate de următoarele specii: Juniperus sabina (cetină de negi), Juniperus communis nana (ienupăr), Pinus montana (jneapăn) şi Vaccinum myrtillus (afin). Totodată pajiştile alpine au în componenţă multe graminee ca Festuca rubra (păiuşul roşu), Festuca supina, etc.

Pe teritoriul parcului naţional există specii de plante sub protecţie strictă oriunde s-ar afla pe teritoriul parcului, distrugerea lor fiind pedepsită de lege: Nigritella nigra (sângele voinicului), Trollius europaeus (bulbucul de munte), Rhododendron kotscky (smirdan), întâlnit pe locuri stâncoase din etajul alpin -, Iris graminea (stânjenelul), Crocus moesiacus (brânduşa galbenă).

Intens cercetată din punct de vedere al micromicetelor, zona Domogled-Valea Cernei a fost mai puţin studiată din punct de vedere al macromicetelor.

În prezent conspectul macromicetelor din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei cuprinde 104 taxoni. Marea majoritate a ciupercilor identificate în zonă sunt specii cu arie de răspândire mare, dar putem menţiona şi câteva specii importante pentru aria protejată şi anume: Lanzia echinophila, Lactarius aspideus.

Lichenii inventariaţi pe suprafaţa Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei se încadrează la 65 de genuri, 33 de familii şi 10 ordine ale Cl. Ascolichenes. Dintre aceştia un număr de 81 de specii şi 9 taxoni inferiori speciei aparţin subcl. Pyrenocarpeae, iar restul de185 specii şi 32 de taxoni inferiori speciei aparţin subcl. Gymnocarpeae. În total 186 de taxoni sunt saxicoli (58,67%), 111 corticoli (35,01%), 14 tericoli (4,41%), 5 muscicoli (1,57%) şi un taxon instalat de Polyporus (0,31%).

Menţionăm în acelaşi timp că, predomină elementele calcifile (cca 41%), urmate de cele indiferente (cca 30%) şi aproape în aceeaşi proporţie de elementele acidofile (cca. 29%).

Dintre speciile rare şi periclitate putem menţiona următoarele: Cephaloziella divaricata, Colejeunea rossetiana, Atrichum angustatum, Dicranum spurium, Tortella inclinata, Hypnum vaucheri, etc.

Datorită elementelor biogeografice, biologice, climatice Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei găzduieşte o faună bogată şi interesantă, întâlnindu-se aici numeroase specii de animale de mare valoare ştiinţifică, unele unice în ţară sau chiar în lume, excelând prin diversitatea insectelor.

Nematodele se găsesc în număr de 137 specii (aparţinând la 93 de genuri şi 41 de familii) din care 4 specii noi pentru ştiinţă (circa 3%), iar altele 18 specii (circa 13,1%) rare sau foarte rare.

Enchitreidele sunt reprezentate de 37 specii dintre care o specie nouă pentru ştiinţă – Fridericia banatica – iar alte câteva rare.

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei reprezintă zona cu cea mai ridicată biodiversitate în ceea ce priveşte lepidopterele, întâlnindu-se aproximativ 1500 specii de fluturi (1463), 45% din fauna de lepidoptere a ţării fiind concentrată aici, ca şi endemisme amintim: Lampronia aeripinella, Brevantenia banatica, Melicta athalia mehadiensis.

Peştii sunt reprezentaţi – în zona din amonte de Băile Herculane – de Salmo trutta fario (păstrăvul indigen), Thymallus thymallus (lipanul), Barbus barbus (mreana); în Lista Roşie a Consiliului Europei – Thymallus thymallus – este încadrată în categoria speciilor protejate.

Amfibienii de pe suprafaţa Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei sunt reprezentaţi de următoarele specii: Triturus alpestris alpestris, Bombina variegata, Salamandra salamandra, Bombina bombina, Rana dalmatina. Dintre speciile de amfibieni din parcul naţional figurează în OUG 57/2007 – specii de plante şi animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică. În Lista Roşie a Consiliului Europei apar trei “specii strict protejate” la nivel european, care trăiesc în bazinul Cernei: Bombina variegata, Bombina bombina, Rana dalmatina, iar celelalte specii din bazinul Cernei fac parte din categoria speciilor protejate.

Reptilele se întâlnesc începând cu etajul alpin până în etajul nemoral care este mai populat cu aceste specii, dintre ele se găsesc atât specii protejate, cât şi endemice cum ar fi de exemplu Vipera ammodytes.

Avifauna Văii Cernei prezintă caracteristicile generale ale ţinuturilor montane de altitudini joase din etajul pădurilor de foioase, peste care se suprapun unele elemente de câmpie infiltrate în ecosistemele antropogene din lunci sau de pe versanţi, şi un fapt deosebit de interes zoogeografic, specii de origine meridională (din care câteva prezintă un areal stabil, dar altele se află în expansiune către nord).

Menţionăm ca şi specii incluse în anexa nr 3 – specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică – a OUG 57/2007: Dendrocopos leucotos, Emberiza cia, alături de speciile Upupa epops, Cardeulis cardeulis, Tetrastes bonasia, Pica pica, Garrulus glandarius.

Totodată dintre păsările sălbatice din bazinul Cernei sunt câteva incluse pe Lista Roşie a Consiliului Europei - “specii strict protejate” - amintim următoarele: Apus melba, Coracius garrulus, Cinclus cinclus, Emberiza citrinella, etc.

Mamiferele sălbatice mari trăiesc retrase în inima pădurilor cu precădere în jumătatea superioară a bazinului Cernei, această zonă find caracterizată de o bogăţie mare a mamiferelor importante din Europa.

Ursus arctos, Lynx lynx sunt specii care şi ele în OUG 57/2007 - specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică. Conform OUG 57/2007 două specii din parc necesită protecţie strictă – Canis lupus, Ursus arctos, alături de care sunt incluse atât carnivore, ierbivore, cât şi omnivore: Vulpes vulpes, Lynx lynx, Capreolus capreolus, Cervus elaphus, Rupicapra rupicapra, Sus scrofa.

În ceea ce priveşte speciile de lilieci din parcul naţional menţionăm că acestea sunt toate ocrotite de lege.

Condiţiile geografice, climatice cât şi cele de habitat au asigurat mediul prielnic, în această arie, dezvoltării unei faune de o mare bogăţie.

3. Obiective turistice

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei reprezintă un punct de atracţie deosebit pentru publicul larg datorită valorilor deosebite ale zonei:

tradiţiilor locale;

istoria şi cultura locurilor;

peisajul caracteristic foarte variat.

Pe suprafaţa parcului există o mare varietate de obiective turistice, în special peisagistice. Ca urmare a construirii şoselei din lungul Cernei şi a legăturii prin valea pârâului Arşaşca cu Baia de Aramă a apărut posibilitatea efectuării de excursii cu auto în vederea extinderii considerabile a activităţii turistice.

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este înzestrat cu o serie de valori naturale incontestabile care dau naştere unor peisaje tipice, cum ar fi:

Abrupturi calcaroase cu Pin negru de Banat

- partea estică sau versanţii de pe stânga Cernei sunt caracterizate de formaţiuni calcaroase de mare valoare ecosistemică, înzestrând parcul naţional cu peisaje parcă rupte din basm cum ar fi: Marele Abrupt al Cernei, Abruptul Şuşcu, Abruptul Hurcu şi Abruptul Domogled;

Canioane cu pâraie cu debit puternic fluctuant

- acest tip de peisaj reprezintă un interes deosebit mai ales turiştilor sau iubitorilor de natură care vor să practice sporturi extreme şi nu numai, astfel de locaţii întâlnim la Cheile Râmnuţei, Cheile Ţăsnei;

Vârfuri calcaroase cu vegetaţie submediteraneeană

- datorită apropierii întregii zone de mările calde (Adriatică, Mediterană) se remarcă influenţele acestora atât prin climă cât şi prin vegetaţie întâlnindu-se nenumărate specii submediteraneene în Rezervaţia Domogled, Rezervaţia Vârful lui Stan;

Păduri întinse de fag de vârstă mari

- străbătând Valea Craiovei găsim mărturiile trecutului prin exemplarele de fag de dimensiuni excepţionale (diametre de 1,60 m şi înălţimi de 50 m) care dăinuie de veacuri. Alte exemple: Valea Olanului, Valea lui Iovan, Cărbunele, Rădoteasa, etc.;

Goluri alpine cu jnepeniş

- urmând traseele de mare altitudine din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei descoperim relieful glaciar cu forme de eroziune şi acumulări glaciare (morene), ideale pentru montaniarzi şi pentru cei care vor să pătrundă în lumea floristică alpină (Vf. Munţilor Godeanu);

Lacuri de acumulare montane

- odată cu construirea barajelor de pe suprafaţa parcului mediul natural a fost simţitor modificat, creând peisaje de o mare frumuseţe. Amintim aici Lacul Iovan şi Lacul Prisaca;

Chei şi prăpăstii calcaroase

- exocarstul fiind inegal distribuit pe suprafaţa ariei protejate a dat naştere la formaţiuni calcaroase spectaculoase cu o importanţă peisagistică de excepţie şi anume Cheile Corcoaiei unde se împleteşte trecutul prin legenda lui Iovan Iorgovan. Alte exemple: Cheile Ţăsnei, Cheile Feregari, Cheile Pecinişcăi;

Cătune izolate în munte

- o atracţie mare reprezintă comunităţile din aceste zone izolate prin păstrarea obiceiurilor tradiţionale care interacţionează cu mediul înconjurător amplificând valoarea acestora;

Pajişti subalpine cu lapiezuri

- lapiezurile întâlnite în zona Tilva, Piatra Mare a Cloşanilor sunt unice în România creând ecosisteme ce necesită conservare, totodată formaţiunile din Poiana Beletina încântă privirea oricărui turist care vizitează parcul.

4. Trasee turistice

În Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei există 32 de trasee turistice în majoritate cu marcajele turistice refăcute şi prevăzute cu săgeţi indicatoare, dar care nu sunt în prezent omologate. Aceste trasee sunt de diferite grade de dificultate permiţănd practicarea unor sporturi extreme cum ar fi căţărarea, canioningul şi alpinismul ( primăvara chiar raftingul pe râul Cerna) .

Totodată pe suprafaţa parcului sunt amplasate mai multe panouri informative – în apropierea traseelor cel mai des frecventate sau cu cel mai mare aflux de turişti - .

Conform regulamentului Parcului Naţional camparea este permisă doar în locuri special amenajate.

Locuri de campare stabilite:

Cheile Ţăsnei – neamenajat - doar vatră pentru foc,

Poiana Bechet – doar vatră pentru foc,

Cerna-Sat-Rezervaţia Cheile Corcoaiei – doar vatră pentru foc.

Izvoarele Cernei – canton silvic

Pentru a minimaliza prejudiciile aduse mediului de turismul necontrolat a fost elaborat regulamentul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei care cuprinde şi reguli de vizitare, respectarea acestora fiind verificată de rangerii parcului.

Datorită faptului că în prezent nu este instituită o taxă de vizitare a parcului naţional marea majoritate a turiştilor care intenţionează să viziteze parcul fac acest lucru pe cont propriu fără a solicita sprijinul administraţiei. Aşadar efectele negative ale acestui gen de turism necontrolat sunt deşeurile rămase după unii „iubitori de natură”.

5. Unităţi de cazare în zona parcului

În interiorul parcului naţional şi pe raza acestuia există mai multe pensiuni turistice acestea fiind deţinute de proprietari privaţi.

Totodată pe suprafaţa parcului sunt amenajate cabane silvice, administrate de Ocoalele Silvice din judeţul de care aparţin, unde condiţiile de cazare diferă de la o cabană la alta. Deoarece, în prezent Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei nu are în patrimoniu nici o cabană silvică, posibilităţile de cazare în astfel de locaţii sunt condiţionate de administratorii acestora.

Întrucât oraşul Băile Herculane este o staţiune balneară şi se află în imediata apropiere a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei ofertele turistice în ceea ce priveşte condiţiile de cazare sunt foarte variabile şi răspund cerinţelor turiştilor.

În staţiune există o singură agenţie de turism axată pe turismul balneo-climateric, aşadar persoanele vin în această zonă pentru tratarea unor afecţiuni, acest gen de turism fiind caracterizat de un flux continuu de turişti.

În tabelul de mai jos sunt reliefate posibilităţile de cazare de pe raza parcului naţional:

Turiştii interesaţi exclusiv de Parcul Naţional sunt cei care au o educaţie ecologică ridicată şi aleg recreerea într-o arie protejată practicând ecoturismul. O parte din această categorie de turişti sunt interesaţi în descoperirea modului de viaţă, tradiţiilor, culturii comunităţilor locale, acestea reprezentând o atracţie mare mai ales pentru turiştii străini.

Ecoturismul ca parte a turismului durabil este una din acele activităţi care dezvoltate şi coordonate în direcţia prezervării valorilor naturale, tradiţionale, culturale pot aduce beneficii economice atât pentru comunităţi cât şi pentru aria protejată. În cazul în care evoluează în direcţia nedorită, în cea a alterării obiectivelor stabilite într-o arie protejată, efectele negative asupra florei, faunei, peisajului, tradiţiei societăţii pot fi devastatoare.

6. Proiecte - Programe

În mommentul de faţă administraţia parcului nu desfăşoară nici un proiect pe suprafaţa parcului. În viitor dorim să depunem un proiect pe POS Mediu, în vederea dezvoltării infrastructurii în parc, prin construirea unui centru de vizitare şi a trei puncte de informare cât şi a conservării habitatelor şi speciilor din parc.

7. Organizări de tabere, concursuri tematice, programe de educaţie ecologică.

Administraţia parcului realizează an de an protocoale de colaborare cu şcolile comunităţilor din parc sau din vecinătatea acestuia, cu scopul educării şi conştientizării copiilor despre protejarea naturii. Aceste programe constau  în:
- prezentări în sala de clasă
- drumeţii pe traseele turistice
- acţiuni de ecologizare în zonele din parc unde se găsesc deşeuri
- concursuri pe diferite teme de mediu cu ocazia unor evenimente cum ar fi Festivalul Pinul Negru de Banat, Luna Pădurii, Ziua Europeană a Parcurilor, Ziua Arborilor etc.

Şcolile cu care avem colaborări sunt din localităţile: Mehadia, Topleţ, Băile Herculane, Padeş, Obârşia Cloşani.

8. Evenimente

Cel mai important eveniment care se desfăsoară în fiecare an în localitatea Băile Herculane este FESTIVALUL PINULUI NEGRU BĂNĂŢEAN ajuns la a cincea ediţie. Festivalul îmbogăţeşte emblema de valori a Băilor Herculane cu simbolul habitatului PINULUI NEGRU BĂNĂŢEAN, recunoscut ca atare la nivel european.

Festivalul este o acţiune iniţiată în cadrul Proiectului LIFENAT04/RO/000225 Pădurile de Pin Negru de Banat-Parte a reţelei NATURA 2000 implementat în perioada 2004-2007. Proiectul a adus rezultate importante ce au reuşit să găsească soluţii la ameninţările habitatului Pinus nigra ssp banatica, să promoveze în faţa publicului larg importanţa acestuia şi să ducă la îndeplinirea cu succes a obiectivului proiectului: „Conservarea pe termen lung a pădurilor sub-Mediteraneene de Pinus Nigra Banatica, incluse în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei”. Proiectul a fost implemetat cu succes, apreciat de Uniunea Europeană ca un proiect de referinţă pentru dezvoltarea durabilă a Văii Cernei.

Unele din principalele acţiuni  sunt:
- Parada portului popular a comunităţilor locale pe traseul Piaţa Hercules-Hotel „Cerna”
- Conferinţa de presă
- Expoziţie de pictură, desene, poezie, fotografie, eseuri şi cântece
- Expoziţie de meşteşuguri tradiţionale
- Spectacol în aer liber – Muzică şi dans popular
- Masă rotundă “Managementul durabil al Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei în relaţie cu dezvoltarea socio- economică a comunitatilor locale”
- Proiecţie de imagini şi filme documentare din Parcul Naţional Domogled Valea Cernei
- Discotecă în aer liber.