BEGIN:VCALENDAR
VERSION:2.0
PRODID:-//România Turistică | 100% Turism Românesc - ECPv6.15.17.1//NONSGML v1.0//EN
CALSCALE:GREGORIAN
METHOD:PUBLISH
X-ORIGINAL-URL:https://www.romaniaturistica.ro
X-WR-CALDESC:Evenimente pentru România Turistică | 100% Turism Românesc
REFRESH-INTERVAL;VALUE=DURATION:PT1H
X-Robots-Tag:noindex
X-PUBLISHED-TTL:PT1H
BEGIN:VTIMEZONE
TZID:Europe/Moscow
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:MSK
DTSTART:20250101T000000
END:STANDARD
END:VTIMEZONE
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Moscow:20260914T100000
DTEND;TZID=Europe/Moscow:20260914T180000
DTSTAMP:20260929T162215
CREATED:20260911T174546Z
LAST-MODIFIED:20260911T175458Z
UID:42120-1789380000-1789408800@www.romaniaturistica.ro
SUMMARY:Ziua Forestierului\, Răstoliţa\, Mureş
DESCRIPTION:Ziua Forestierului\, Răstoliţa\, Mureş \nRăstoliţa\, Mures – „La Alei”  – Ziua Forestierului – tradiţie în exploatarea lemnului\, organizator Primăria comunei Răstoliţa.
URL:https://www.romaniaturistica.ro/eveniment/ziua-forestierului-rastolita-mures/
CATEGORIES:Evenimente Turistice
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://www.romaniaturistica.ro/wp-content/uploads/2025/08/ziua_forestierului_mures.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Moscow:20260920T160000
DTEND;TZID=Europe/Moscow:20260920T230000
DTSTAMP:20260929T162215
CREATED:20260914T165646Z
LAST-MODIFIED:20260914T165959Z
UID:42125-1789920000-1789945200@www.romaniaturistica.ro
SUMMARY:Balul Strugurilor\, Chibed\, Mureş
DESCRIPTION:Balul Strugurilor\, Chibed\, Mureş \n  \nBalul strugurilor \n Balul culesului strugurilor datează cu siguranţă din secolul al XVIII-lea\, dar poate fi şi un obicei mai vechi. În ziua culesului viilor\, vecinii de vie\, cu care trase de boi\, pline de butoaie şi coşuri\, porneau la strânsul strugurilor.\nCulesul era însoţit de cântece populare. După ce butoiul se umplea cu struguri\, se trecea la presatul lor cu ajutorul picioarelor. Femeile duceau mâncare de prânz\, paznicul învârtind risca chemând oamenii la masă\, aceasta desfăşurându-se cu cântece şi voie bună. Apoi munca se continua până la apusul soarelui\, când cu carele pline\, culegătorii se îndreptau spre sat. După depunerea butoaielor în pivniţă\, băieţii\, tinerii şi feciorii călare\, iar femeile şi fetele în căruţe\, colindau satul invitând oamenii la balul strugurilor.\nFlăcăii şi fetele împodobeau cu struguri şi flori şura sau sala unde urma să se desfăşoare balul. Seara după adunarea satului la bal\, în jurul orei 22 intrau în joc aşa numiţii „csőszök”\, pândarii\, care prin dans redau culesul viilor şi bucuria acestui eveniment.\nDansatorii purtau o îmbrăcăminte populară caracteristică localităţii.\nFlăcăul care era organizatorul balului\, numit regele pândarilor\, purta o panglică lată roşie ca şi perechea sa\, regina pândarilor\, cei doi conducând dansul culesului.\nDupă acest dans urma jocul\, la care participau cu toţii\, în timpul căreia avea loc furtul strugurilor cu care era împodobită şura sau sala. Pândarii trebuiau să prindă „hoţii”\, cei prinşi fiind duşi la masa judecăţii şi pedepsiţi băneşte sau având obligaţia să facă ceva amuzant spre hazul privitorilor.\nDansul se relua din nou\, iar după miezul nopţii se desfăşura o masă sărbătorească. De obicei balul dura până a doua zi. \nOrganizatori: Primăria comunei Chibed și Căminul Cultural Chibed
URL:https://www.romaniaturistica.ro/eveniment/balul-strugurilor-chibed-mures/
CATEGORIES:Agenda Culturală
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://www.romaniaturistica.ro/wp-content/uploads/2025/08/administrator-2014-09-07-114353-recolta-vita-de-vie.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Moscow:20261006T100000
DTEND;TZID=Europe/Moscow:20261006T180000
DTSTAMP:20260929T162215
CREATED:20260922T151346Z
LAST-MODIFIED:20260922T151622Z
UID:42132-1791280800-1791309600@www.romaniaturistica.ro
SUMMARY:Ziua Călăreţului\, Măgherani\, Mureş
DESCRIPTION:Ziua Călăreţului\, Măgherani\, Mureş \n  \nLoc de desfasurare: Vârful Bekecs și Şilea Nirajului \nZiua Muntelui (Vârful Bekecs) – activităţi călare \nOrganizator: Asociaţia Culturală „Bekecs”.
URL:https://www.romaniaturistica.ro/eveniment/ziua-calaretului-magherani-mures/
CATEGORIES:Agenda Culturală
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://www.romaniaturistica.ro/wp-content/uploads/2025/08/administrator-2015-10-01-193523-rasnov-018.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Moscow:20261011T100000
DTEND;TZID=Europe/Moscow:20261011T170000
DTSTAMP:20260929T162215
CREATED:20260928T144957Z
LAST-MODIFIED:20260928T145203Z
UID:42269-1791712800-1791738000@www.romaniaturistica.ro
SUMMARY:Festivalul Vinului\, Ghindari\, Mureş
DESCRIPTION:Ghindari\, Mures-Festivalul Vinului\, \nediţia a VIII-a
URL:https://www.romaniaturistica.ro/eveniment/festivalul-vinului-ghindari-mures/
CATEGORIES:Agenda Culturală,Evenimente Viticole
ATTACH;FMTTYPE=image/png:https://www.romaniaturistica.ro/wp-content/uploads/2025/08/vin_2010_1_1.png
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Moscow:20261014T100000
DTEND;TZID=Europe/Moscow:20261014T180000
DTSTAMP:20260929T162215
CREATED:20260928T144246Z
LAST-MODIFIED:20260928T144456Z
UID:42133-1791972000-1792000800@www.romaniaturistica.ro
SUMMARY:Coborâtul oilor de la munte\,  Răstoliţa\, Mureş
DESCRIPTION:Coborâtul oilor de la munte\,  Răstoliţa\, Mureş \n14.10 – Răstoliţa\, \nCoborâtul oilor de la munte. \nOrganizator: Primăria comunei Răstoliţa \nInformatii Primaria comunei Răstoliţa Tel. 0265.532.202 \nCoborâtul oilor de la munte numit și „Ospăţul oilor” este o sărbătoare care încheie anul pastoral şi care se organizează la 14 octombrie de ziua Cuvioasei Paraschiva. Localnicii numesc această zi şi Vinerea Mare pentru că\, spun ei\, Sfânta Vinere era ocrotitoarea ciobanilor.\nÎn ziua de 14 octombrie\, în Vinerea Mare\, turma se sparge\, oile se aleg\, se hotărăşte unde se face tomnatul\, se face plata ciobanilor şi se sărbătoreşte printr-un „ospăţ” întoarcerea oilor şi a ciobanilor. Începe acum a doua perioadă a anului pastoral\, caracterizată prin fertilitate\, apariţia mieilor primăvara şi absenţa randamentului economic.\nÎn decursul anilor\, datorită transformărilor economice şi social-politice\, tipul arhaic de păstorit a suferit numeroase modificări şi în satele de pe la noi\, iar ciobănia nu mai este o meserie cum era înainte\, poate şi datorită scăderii numărului de animale.\nÎn aceste sate\, stânile urmează o tradiție de familie. Stâna lui Gavril din satul Bonzărești\, situată în partea de nord-est a hotarului comunal\, alcătuit dintr-un şir de culmi compacte\, este o stână propriu-zisă\, cu toate dotările specifice. Stâna\, căreia i se mai spune şi sălaş\, este o construcţie aproape pătrată\, din scândură\, cu acoperişul în două ape. Ea este un însemn al obârşiei şi vetrei străbune\, aici se prepară caşul\, urda\, jântiţa; aici se găseşte comarnicul (poliţa pe care se pune caşul la uscat)\, un pat\, o masă\, vasele pentru prepararea produselor şi vatra liberă. Inventarul pastoral de la stână şi-a păstrat neschimbată denumirea\, în funcţie de rosturile lui şi cuprinde\, printre altele: blidele\, budaca (vas de lemn pentru adunatul laptelui)\, bodârlăul\, ceaonul din fontă pentru mămăligă\, cel din cupru pentru fiert zărul\, comarnicul\, crinta (suport din scândură pentru scurs caşul)\, covata (vas de lemn pentru frământat brânza)\, găleata (vas din lemn pentru muls)\, linguri pentru prepararea laptelui\, pânzătură (ţesătura prin care se strecoară caşul)\, pirostria (suport de metal pentru pus ceaunul la foc)\, sălşerul (o cracă cu cioturi pe care se pun vasele la uscat).\nAproape de stână se află grajdul şi strunga\, ocolul oilor. Despre strungă\, legea bătrânească spune că trebuie mutată la 8-10 zile\, pentru a feri oile de „boala sufocării” şi pentru gunoirea păşunii.\nMomentele importante ale sărbătorii sunt: alegerea oilor – stabilirea tomnatului\, socoteala ciobanilor\, masa\, rugăciunea preotului şi petrecerea.\nMai întâi\, din strungă se alege oaia pe care o taie la ospăţ\, apoi şeful de stână cheamă proprietarii să-şi aleagă oile – fiecare după semnul de proprietate\nCei care au oi şi nu au fost în vărat plătesc văratul cu două cupe de făină de mălai sau două cupe de porumb boabe şi/ sau o sumă de bani. Tot în stabilirea „bgirului” sunt trecute şi cele 5\,5 kg brânză şi 0\,500 kg urdă pe care ciobanul le dă pentru o oaie proprietarului.\nCiobanii trebuie să dea socoteală pentru oile lipsă. Dacă nu pot arăta urechile cu semnul de proprietate\, trebuie să le plătească la valoarea pieţei. Scopul practic al acestei ocupaţii îl constituie valorificarea produselor. Dintotdeauna această ocupaţie a avut un rol important\, în general\, dar într-un mod special pentru comunitatea celor ce o practică.
URL:https://www.romaniaturistica.ro/eveniment/coboratul-oilor-de-la-munte-rastolita-mures/
CATEGORIES:Agenda Culturală
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://www.romaniaturistica.ro/wp-content/uploads/2025/08/administrator-2014-10-08-211931-traditii-mioritice.jpg
END:VEVENT
END:VCALENDAR