BEGIN:VCALENDAR
VERSION:2.0
PRODID:-//România Turistică | 100% Turism Românesc - ECPv6.15.17.1//NONSGML v1.0//EN
CALSCALE:GREGORIAN
METHOD:PUBLISH
X-ORIGINAL-URL:https://www.romaniaturistica.ro
X-WR-CALDESC:Evenimente pentru România Turistică | 100% Turism Românesc
REFRESH-INTERVAL;VALUE=DURATION:PT1H
X-Robots-Tag:noindex
X-PUBLISHED-TTL:PT1H
BEGIN:VTIMEZONE
TZID:Europe/Moscow
BEGIN:STANDARD
TZOFFSETFROM:+0300
TZOFFSETTO:+0300
TZNAME:MSK
DTSTART:20240101T000000
END:STANDARD
END:VTIMEZONE
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Moscow:20260815T100000
DTEND;TZID=Europe/Moscow:20260815T200000
DTSTAMP:20260929T134847
CREATED:20260813T164204Z
LAST-MODIFIED:20260813T184307Z
UID:42111-1786788000-1786824000@www.romaniaturistica.ro
SUMMARY:Festivalul Oierilor\, Tilisca\, Sibiu
DESCRIPTION:Sărbătoarea oierilor – Tilişca\,  \n15 august  2026 \nAjunsă la a VI-a ediţie\, Sărbătoarea oierilor se organizează în fiecare an în ziua de Sfânta Maria Mare. \nÎn această zi\, oierii din Mărginime îşi lasă turmele şi se întâlnesc la Tilişca\, unde pregătesc o masă câmpenească şi evocă viaţa ciobanilor prin cântece\, jocuri şi strigături.\nAlături de oierii din satele Mărginimii\, participă oieri emigraţi în Oltenia şi Muntenia\, din satele Vaideeni\, Baia de Fier sau Polovragi. \nInfo: Tel. 0269/554002. \nPleacă oile la munte\nCu-n batal frumos în frunte\n……………………………\nLa Sfântă Maria Mare\nCobor oile la vale\nLa Sfânta Maria Mică\nNu mai rămâne nimic\n……………………………\nRămân stâni fără stăpâni\,\nStrunguţe fără oiţe\nScaune fără băciţe\nPe poteca de la stână\nPoate creşte iarbă bună\nCă n-are cine-o încâlci\nCă ciobanii nu-s aici\nC-au plecat cu oile\nPe toate cărările.
URL:https://www.romaniaturistica.ro/eveniment/festivalul-oierilor-tilisca-sibiu/
CATEGORIES:Agenda Culturală,Evenimente Folclorice
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://www.romaniaturistica.ro/wp-content/uploads/2025/08/festivalul_oierilor_tilisca.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Moscow:20260624T120000
DTEND;TZID=Europe/Moscow:20260624T180000
DTSTAMP:20260929T134847
CREATED:20260505T172938Z
LAST-MODIFIED:20260505T173136Z
UID:42060-1782302400-1782324000@www.romaniaturistica.ro
SUMMARY:Festivalul Nopții de Sânziene\, Borșa
DESCRIPTION:Festivalul Nopții de Sânziene\, Borșa \n  \n„Festivalul Nopţi de Sânziene”\, Orașul Borşa\, județul Maramureș \nDe peste 20 de ani în ziua de 24 iunie în orașul Borșa din județul Maramureș se desfășoară Festivalul Interjudețean „NOPȚI DE SÂNZÂIENE”. \nSe spune că Sânzienele sunt nişte zâne care trăiesc pe câmpurile cu flori\, fiind protectoarele naturii şi ale dragostei. De aceea\, aceasta este ultima zi\, şi cea mai bună\, pentru culegerea  plantelor vindecătoare. \nÎn ziua de Sânziene\, fetele culeg flori ce poartă acest nume şi împletesc din ele cununi pe care le aruncă pe acoperişul casei\, ca să afle cand se vor mărita. Se mai spune că cei care poartă aceste cununi pe cap\, vor fi feriţi de boli şi de necaz. \nIn Borşa\, festivalul debutează cu un alai\, o prezentare a portului popular\, după care pe scena din incinta Casei de Cultură Borşa\, formații folclorice din Maramureș și județele învecinate prezintă spectacole. \nÎn seara zilei de 24 iunie a fiecărui an\, feciorii și copiii\, dar și fetele învârt deasupra capului făclii. Făclia este făcută cu câteva zile înainte\, dintr-un par uscat care se crapă în 4 și în mijlocul parului se pune rășină culeasă de pe molizi și brazi într-un coș făcut tot din coajă de molid. Pentru a se aprinde repede se pun surcele uscate și câlți. \nÎn Borșa\, serbările debutează în jurul orei 13 cu o paradă a portului popular\, urmată de reprezentații folclorice pe scena din centrul orașului. Seara\, flăcăi purtând torțe aprinse și tinere cu buchete de sânziene se îndreaptă în alai spre un loc\, special amenajat\, unde vor avea loc ritualuri interesante dedicate Sânzienelor. \n„Ziua Universală a IEI” \nDe asemenea\, pe data de 24 iunie\, sărbătorim împreună „Ziua Universală a IEI”. IA este matricea noastră culturală\, un simbol al identității și creativității spațiului românesc\, care dăinuie din timpuri străvechi. \nBluza românească poate deveni un brand de țară recunoscut la nivel internațional dacă vom reuși să promovăm împreună tradiția noastră moștenită din timpuri imemoriale. \nPentru a sărbători „Ziua Universală a Iei”\, alături de alte zeci de localități din lume\, Primăria Orașului Borșa\, prin intermediul Serviciului de Cultură și al Consiliului Local Borșa\, invită atât tinerii cât și bătrânii care mai au acasă o cămașă populară\, bărbați sau femei\, să îmbrace ia și să participe la „Parada Portului Popular”\, paradă cunoscută sub denumirea de „MĂ PORT TRADIȚIONAL” din cadrul Festivalului „Nopți de Sânziene”. Va fi o formă de sensibilizare a oamenilor cu privire la mesajul pe care îl poate transmite cultura populară prin valorile sale materiale. \nDe asemenea\, în cadrul acestui eveniment se va sărbători și „Festivalul Luminii”\, cu foc de tabară\, lansare de lampioane și aprindere de gulguțe. \nInvitați speciali la acest eveniment sunt: formația TRAFFIC STRINGS – concert operă și formația DIRECȚIA 5. \nDecorul scenei și al parcului din zona primăriei va fi unul deosebit\, cu elemente tradiționale specifice evenimentului. \nDe Sanziene\, flacai calare care poarta torte aprinse\, si tinere cu buchete de sanziene se indreapta in alai spre un lac de la iesirea din oras. Aici au loc ritualuri dedicate sarbatorii de Sanziene. \nAcest festival se organizeaza la Borsa de peste 20 de ani si debuteaza cu un alai si o prezentare a portului popular. Apoi au loc concerte si dansuri traditionale romanesti\, sustinute de ansambluri folclorice si cantareti cunoscuti. \nCe sunt Sanzaienele \nLegenda spune ca Sanzienele sunt fete frumoase care traiesc in paduri si care dau puteri deosebite florilor\, care devin plante de leac\, potrivite pentru orice boala. Se spune ca in Noaptea de Sanziene umbla pe pamant si impart rod holdelor\, femeilor casatorite\, pasarilor si animalelor. Vindeca bolnavii si apara culturile de grindina. Daca nu sunt cinstite cum se cuvine\, Sanzienele ii pedepsesc pe femei si barbati deopotriva. \nLa sat\, sarbatoarea de Sanziene este o ocazie de intalnire pentru intreaga comunitate\, in special pentru tineri\, fiind considerata o sarbatoare a dragostei. \nOrganizator/Parteneri: Primăria Orașului Borșa
URL:https://www.romaniaturistica.ro/eveniment/festivalul-noptii-de-sanziene-borsa/
CATEGORIES:Evenimente Folclorice,Evenimente Turistice
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://www.romaniaturistica.ro/wp-content/uploads/2025/08/administrator-2014-06-18-135738-sanziene-3.jpg
END:VEVENT
BEGIN:VEVENT
DTSTART;TZID=Europe/Moscow:20251228T100000
DTEND;TZID=Europe/Moscow:20251228T180000
DTSTAMP:20260929T134847
CREATED:20251112T135012Z
LAST-MODIFIED:20251112T135343Z
UID:42171-1766916000-1766944800@www.romaniaturistica.ro
SUMMARY:Meteleaua\, Avrig
DESCRIPTION:Meteleaua\, Avrig \n  \n\nÎn fiecare an\, la 28 decem­brie\, avrigenii şi mulţi dintre locuitorii localităţilor învecinate obişnuiesc să se adune în Piaţa “Gheorghe Lazăr” din centrul Avrigului\, pentru a participa la obiceiul Mete­leaua sau pentru a vedea meteleii. \nAşteptată de mulţi\, sărbă­toarea meteleilor sau “Mete­leaua” este unul din cele mai vechi obiceiuri care se mai practică încă la Avrig. \nLegată de adunarea cetelor de feciori şi sărbătorile de iarnă\, la distanţă egală între noaptea Naşterii Domnului şi cumpăna dintre ani (noaptea Sfântului Vasile)\, ca un semn de echilibru şi constanţă între cele două magice deschideri ale cerului\, “Meteleaua” este o sărbătoare cu origine păgână care şi-a câştigat aura de sacralitate prin simbolistica sa de victorie a binelui\, a luminii\, a renaşterii. \nÎn ziua de 28 decembrie\, fiecare ceată de feciori îşi alege o temă dupa care îşi face costumaţia… Dacă tema presupune un număr mai mare de personaje întreaga ceată se costumează\, este– pentru necunoscători – ca un fel de carna­val cu câte o temă diferită pentru fiecare ceată de feciori\, semnificaţia acestui obicei fiind însă\, dincolo de spectacol\, una din cele mai profunde. \nEvident că există concurenţă între cete\, fiecare dorind să aibă reprezentaţia cea mai reuşită\, astfel că temele se ţin secrete până la ieşirea în stradă\, elementul surpriză contând greu în faţa publicului. \nCetele ies după-amiază pe străzi şi se strâng în piaţa din centrul localităţii\, defilând pentru a-şi arăta ingenio­zitatea. Departe de a mai fi doar o simplă mască\, “compo­ziţiile” cetelor au devenit adevărate tablouri alegorice\, cu subiecte din cele mai diver­se. Este o formă de preluare şi “adaptare” a tradiţiei la cotidian. \nObiceiul are origini străvechi\, încă din perioada precreştină\, când oamenii sărbătoreau solstiţiul de iarnă aprinzând focuri pe dealuri şi la răspântii. Mai târziu\, la răspântiile din loca­litate\, rugurile au fost înlo­cuite cu un manechin din paie. Focurile aveau menirea de a alunga întunericul\, asociat răului în acea veşnică luptă între bine şi rău\, dintre noapte şi zi\, iar arderea unui om de paie la răscruci simboliza înnoirea\, renaşterea\, curăţirea prin purificarea focului\, arde­rea vechiului an încheiat în iarnă pentru a face loc noului\, luminii\, vieţii. Credinţa în aceste simboluri\, păstrarea şi perpetuarea practicilor de acest gen\, le-a dăruit valenţe sacrale\, fiind\, în timp\, preluate în comunitatea creştină şi apoi\, consacrate sărbătorilor Crăciunului. \nSărbătoarea are corespon­denţe în categoria misterelor iniţiatice practicate în perioa­dele ce au precedat creştinis­mul dar şi în paralel cu acesta şi era deosebit de importantă pentru comunitate. Până târziu\, în perioada interbelică\, obiceiul s-a păstrat în forma sa arhaică. Fiecare ceată de feciori făcea un mete­leu de paie pe care îl plimbau pe uliţe\, îl jucau în piaţa satului\, iar la sfârşitul zilei îi dădeau foc la o răspântie. Tot până atunci se mai păstra în memoria colectivă şi semnificaţia ocultă a arderii\, ritualul fiind mai complex decât ceea ce s-a păstrat: feciorii dansau în cerc în jurul focului\, iar cel mai bătrân dintre ei cânta: \n“Arză Doamne\, arză rău’ \nCum să arde meteleu’ \nşi dă roadă după car \nNe fereşte de amar.” \nArză Doamne\, arză rău’ \nCum să arde meteleu \nDă-ne zi cu sănătate \nşi le-om duce bine toate.” \nPână la Primul Război Mon­dial\, după arderea meteleului şi jocul în jurul focului\, “găz­doaia” unul sau o femeie bătrână împrăştia cenuşa în răspântie descântând: \n“ca vântul să se ducă relele\, \nca cenuşa să se-mpr[ştie\, \nsă rămânem curaţi şi luminaţi\, \nca de Maica Domnului lasaţi”. \nDupă război\, această parte ritualică a fost uitată\, iar după cel de-al Doilea Război Mon­dial\, cetele au schimbat puţin obiceiul în sensul că\, în loc de meteleul din paie\, mascau un ţigan (plătit cu bucate) înfă­şurându-l în paie\, îl vopseau pe faţă şi-l plimbau după acelaşi tipic dar\, la finalul zilei\, focul în răspântie îl făceau cu lemne. \nÎncet\, încet\, locul ţiganului mascat a fost luat de feciori\, costumaţi în diverse personaje sau interpretând chiar scene alegorice legate de viaţa socială a satului. Probabil că o influenţă în această schim­bare a avut-o şi un obicei al saşilor practicat în februarie\, cu similitudini în ceea ce a devenit în timp Meteleaua. \nAstăzi\, Meteleaua este încă cea mai spectaculoasă parte a obiceiurilor de iarnă şi încheie ritualul cetelor. Feciorii ard la miezul nopţii lemnele rămase din cele strânse de la gospodari în Ajunul Crăciu­nului\, luându-şi rămas bun de la sărbătoare: \n“Pare-mi rău după Crăciun \nC-o fost mare şi-o fost bun\, \nC-o fost mic şi-o fost voinic \n~i nu s-o-ntâmplat nimic.” \nMeteleaua era un obicei practicat în exclusivitate de feciori\, fetele neparticipând la el decât ca spectatoare\, singura prezenţă feminină activă în acest ceremonial fiind găzdoaia sau o babă care\, după stingerea focului şi retra­gerea feciorilor din răspântie\, împrăştia cenuşa descân­tând. \nAstăzi însă\, se ^ntâmplă să se costumeze şi fetele\, acestea luând parte în mod direct la spectacol. Oamenii au uitat semnificaţia ritualică a obiceiului\, atât pe cea arhaică– păgână\, dar chiar şi pe cea mai târzie: de ironizare a unor caractere sau a unor aspecte ale vieţii localitaţii care ieşeau din normalitatea vieţii sociale. Meteleaua a devenit un motiv de distracţie pentru tineri\, cu conotaţii din cele mai diverse. Va mai dăinui\, probabil\, atâta cât timp vor mai dăinui cetele. \nMaria GRANCEA\, \nBiblioteca Orăşenească Avrig
URL:https://www.romaniaturistica.ro/eveniment/meteleaua-avrig/
CATEGORIES:Agenda Culturală,Evenimente Folclorice
ATTACH;FMTTYPE=image/jpeg:https://www.romaniaturistica.ro/wp-content/uploads/2025/08/administrator-2016-12-27-235136-metleaua-avri.jpg
END:VEVENT
END:VCALENDAR