Cetatea Mediaş-Bastionul Transilvaniei

Vizualizari: 4787

Postat de romaniaturistica

Ultima modificare: 21.11.2014 21:10
De catre: administrator

Judet: SIBIU

Localitate: MUNICIPIUL MEDIAS

Rating (0 voturi):

Rating personal: (nu sunteți logat)

Data adaugarii: 01.01.2012

În anul 1477, este luată o măsură importantă pentru sprijinirea capacităţii de apărare a Mediaşului acordându-se micşorări de dări şi scutiri de la îndatoririle militare, prin limitarea participării locuitorilor la armata regală, la doar 32 de persoane. Astfel, se realizează prima fortificaţie perimetrală, când întreaga aşezare a fost înconjurată cu valuri de pământ întărite cu palisade de lemn dublate cu şanţuri de apă.

Actuala incintă fortificată a oraşului, construită din cărămidă şi piatră, a fost ridicată din ordinele regelui maghiar Matei Corvin care, la 1486, ordonă ca toţi cetăţenii să participe la lucrări, indiferent de poziţia lor socială. Construirea propriu-zisă va începe în anul 1490, iar pentru accelerarea lucrărilor, cinci ani mai târziu, regele Vladislav al II-lea este nevoit să oblige pe toţi locuitorii oraşului, precum şi pe cei ai satelor din cele Două Scaune, de Mediaş şi de Şeica, să participe la ridicarea zidurilor. Construcţia cetăţii a fost finalizată în jurul anului 1534, perioadă din care datează şi schimbarea statutului oraşului din „villa” în „civitas”, statut pe care Mediaşul nu-l va mai pierde niciodată.

Cetatea oraşului aşadar, a fost construită între anii 1490 – 1534, în urma decretului emis de către regele maghiar Matei Corvin din 1486. Fortificaţiile însumează o lungime totală a zidurilor de 2360 m, o grosime de 0.8 m şi o înălţime de cca 7 m. Existau trei porţi principale de acces în cetate întărite cu turnuri de apărare: Poarta Steingasser, spre nord, Poarta Zeckesch, spre est şi Poarta Forkesch spre sud. Cetatea a fost fortificată suplimentar în perioada următoare, apogeul fiind atins în sec. al XVIII-lea, când avea 19 turnuri şi bastioane, iar celor trei porţi principale adăugându-li-se încă patru porţi secundare. În decursul secolelor aşezarea a fost supusă mai multor asedii, fiind cucerită şi devastată de numeroase armate de ocupaţie. După înfrângerea suferită de regatul Ungar în 1526 la Mohacs, în timpul luptelor pentru tron, trupele lui Ioan Zapolya au asediat şi cucerit cetatea Mediaşului în anul 1529, provocându-i distrugeri importante. La zece ani după acest episod, la 1539, saşilor medieşeni li se acordă privilegiul libertăţii comerciale, potrivit căruia aceştia beneficiau de înlesniri fiscale şi erau scutiţi de taxele comerciale, pe întreg teritoriul Transilvaniei şi Ungariei. Acest fapt va duce la o adevărată relansare pentru oraşul Mediaş, atât din punct de vedere economic cât şi financiar.

După cucerirea Transilvaniei de către voievodul muntean Mihai Viteazul, în anul 1600 o parte a trupelor sale ocupă şi prădează cetatea Mediaşului, pentru ca doar un an mai târziu acesta să fie din nou ţinta unor jafuri de mare amploare, din partea armatelor în retragere ale lui Sigismund Báthory.

Anii imediat următori, în contextul luptelor dintre susţinătorii revenirii la autonomia principatului Transilvaniei şi adepţii casei de Habsburg, atrag asupra Mediaşului noi nenorociri. Astfel, ca urmare a politicii şi atitudinii proimperiale a Mediaşului, alături de celelalte oraşe săseşti, va duce la ocuparea, devastarea şi jefuirea sa în numeroase rânduri, în perioada anilor 1603, 1605 şi 1606 de către trupele lui Moise Szekely, Andrei Bocskai şi chiar ale căpitanului imperial Georg Rács.

După numai un secol, cetatea Mediaşului va fi nevoită să suporte noi distrugeri cauzate de conflicte armate, acestea fiind şi ultimele cu repercursiuni majore din istoria sa tumultoasă. Evenimentele au fost consemnate în timpul răscoalei curuţilor conduse de către Francisc Rákóczi al II-lea, îndreptate împotriva habsburgilor, când trupele sale au asediat timp de aproape două luni Mediaşul, în perioada aprilie – iunie 1705, provocând distrugeri însemnate zidurilor de apărare, precum şi la numeroase clădiri civile şi publice. Acest moment este considerat unul de răscruce pentru fortificaţiile medievale ale oraşului, când se dovedeşte ineficienţa acestora în faţa artileriei moderne, fapt care va duce în perioada următoare la o expansiune a localităţii în zona „extra muros”.

Cele mai importante clădiri din interiorul cetăţii:

Casa Schuller cea mai celebră locuinţă din Mediaş. A fost atestată documentar în anul 1588, cu ocazia întrunirii Dietei din acel an la Mediaş sub conducerea principelui Sigismund Bathori. A fost locuinţa primarului Hannes Schuller, decedat în 1586. Reparaţiile efectuate ulterior au fost realizate în maniera Renaşterii Transilvane, care şi-a pus amprenta pe stilul întregii clădiri.

Casa Rosenauer, Casa Schuster Dutz, un cunoscut poet sas, Şcoala Piariştilor, aflată alături de casa Dutz, este o clădire impunătoare construită în jurul anului 1740, mai este cunoscută şi sub denumirea de casa Guggenberger. După anul 1721 ordinul călugăresc al piariştilor, profilat pe răspândirea învăţământului laic şi religios, a destinat întreaga clădire acestui scop. Din anul 1790, clădirea devine proprietate particulară.

Comentariu foto

Foto 1 – Cetatea Mediaş la 1699 – machetă Muzeul Municipal Mediaş

Foto 2 şi 3 – Pţa Regele Ferdinand I – vedere laterală

Foto 4 – Turnul Forkesch – vedere laterală

Foto 5 – Turnul Croitorilor

Foto 6- Turnul Trompetilor

Foto 7- Scoala Piarisilor

Foto 8 -Turnul Mariei

- Muzeul Municipal Mediaş din cadrul Direcţiei Municipale pentru Cultură, Sport, Turism şi Tineret , Primăria Mediaş.

Loc. Medias, Str. Mihai Viteazu, nr.46

Tel. 0369-445024

e-mail : muzeulmedias@yahoo.com

Orarul de funcţionare al Muzeului Municipal Mediaş

Marţi - Duminică  între orele 09:00-17:00

Luni - Închis.  

Autori: Ştefu Viorel, Angela Păucean - muzeografi  şi 

Răzvan Togan - referent  la  Muzeul Municipal Medias. 

Publicat: 07.01.2011, ora 12:45