Sărbătoarea Moşoaielor, Luncaviţa. SĂRBĂTOAREA MOȘOAIELOR
Decembrie vine la Luncavița din cele mai vechi timpuri, lăsând o amprentă intrată în genele și sângele fiecărui cetățean fie el adult sau copil. Luncavița trezește în decembrie tradiția, prezentul și viitorul.
Superstiţii de Crăciun în Maramures. SUPERSTIŢII DE CRĂCIUN ÎN MARAMUREŞ
1. În ziua de Crăciun nu se mătură, nu se spală şi nu se dă cu împrumut
2. Se dă de mâncare pe săturate animalelor din gospodărie, inclusiv câte o bucăţică de aluat dospit, pentru a le feri de boli
3. Dacă în Ajunul Crăciunului, animalele se culcă pe partea stângă, e semn că iarna va fi lungă şi geroasă
4. Cei care plâng în Ajun vor plânge tot anul care vine
5. În Ajunul Crăciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casă, ca albinelor să le meargă bine, şi să nu parăsească stupul pe vremea roitului
6. În ajunul Crăciunului nu e bine să te baţi, nici măcar în glumă, cu cineva, căci faci buboaie peste an
7. După Crăciun să nu mai fie lăsaţi copii să mai zică colinzi, că fac bube
8.În unele sate maramureşene se zice că-i blestemată femeia care nu pune pe de Crăciun pe masă faţa de masă cu ciucălăi, pe pereţi şterguri tărcate şi pe pat perne cu feţe tărcate
9.Aluatul frământat în noaptea de Crăciun e bun de deochi pentru vite
10. Se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar animalele vorbesc
11. Nu e bine ca în Ajunul Crăciunului să fie pus pe masă mai întâi horinca, pentru că nu ea are întâietate în această seară, ci bucatele
12. Dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate
13.În Ajunul Crăciunului se leagă pomii cu paie, pentru ca aceştia să lege rod bogat
14. În Ajunul Crăciunului se dă copiilor să mănânce bostan, ca să fie graşi peste an
15. În noaptea Anului Nou, în Ţara Chioarului -Maramureş, fetele ies în ogradă şi numără nouă stele şi dacă a noua stea este mai
16. La miezul nopţii, de Anul Nou, fetele iau de pe masă colacul împistrit care se ţine pe masă de sărbători, îl ţin pe vârful capului, ursitul.
17. În tinda casei se pune un vas de grâu ca să treacă colindătorii peste el, apoi grâul se dă la păsări şi la animale, ,,să fie cu spor ca şi colindătorii,,
18. În noaptea de Crăciun nu-i îngăduit nimănui să doarmă în grajduri, deoarece în acea noapte boii vorbesc unii cu alţii, în limba lor, despre Isus Hristos, cel născut în iesle şi încălzit de vite cu suflarea lor.
Semnificaţia Crăciunului în Maramureş. Sfintele Sărbători ale Nașterii Domnului –Crăciunul, continuă să fie în Maramureș o sărbătoare la care tradițiile și obiceiurile se păstrează cu mare sfințenie și astăzi, este locul în care se pot auzi glasurile copiilor și tinerilor, dar și ale celor bătrâni care vestesc Nașterea Domnului Isus, dar mai întâi de toate întrebarea: ,,Slobodu-i a colinda?,, Crăciunul nu înseamnă doar cele trei zile , numite și ,,ale Căciunului sătul,”.
Sărbătoarea are trei etape: cea de pregătire, postul și toate celelalte acțiuni în care intră curățenia curții, a casei și a mormintelor, următoarea perioadă este cuprinsă între 23 decembrie (ajunul ajunului) și 31 ianuarie, iar ultima perioadă este între Anul Nou (numit și Crăciunul cel mic) și Bobotează.
Decembrie sau Undrea. Decembrie este a 12-a lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele șapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.
Decembrie începe (astrologic) cu soarele în semnul Săgetătorului și sfârșește în semnul Capricornului.
Noiembrie sau Brumar. Noiembrie este 11-a lună a anului în calendarul gregorian și una dintre cele patru luni gregoriene cu o durată de 30 de zile.
Tătarii Dobrogeni urmaşi lui Gingis Han. Istorie
Comunitatea tătară este una dintre cele mai reprezentative comunități etnice din România.
Octombrie sau Brumărel. Octombrie este a zecea lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele șapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.
Muzeul Memorial Nicolae Iorga. Muzeul se afla amplasat chiar in centrul orasului intr-o casa mare, este foarte usor de reperat, in aceasta casa a locuit marele savant roman Nicolae Iorga cu familia sa timp de 3 decenii (intre anii 1910-1940). Casa are trei corpuri lipite, cu trecere dintr-unul in altul. (Sub corpul principal exista si o pivnita, cu intrarea pe sub cerdac, dar nu se viziteaza), in corpul principal, care a fost construit inca din sec. XVIII, se afla 4 incaperi distincte (despartite pe mijloc de un hol): biroul savantului, dormitorul, salonul de primire al sotiei, Ecaterina si sufrageria- salonul de oaspeti, (celelalte corpuri au fost construite de Nicolae Iorga, incepand cu anul 1910). In birou se afla masa de lucru a autorului si diferite obiecte personale (inclusiv un telefon foarte vechi).
RUȘI LIPOVENI-oameni de la gurile Dunarii. RUȘI LIPOVENI – origini
Etnie de sorginte slavă orientală, rușii lipoveni apar pe actualul teritoriu al României, îndeosebi în Dobrogea, începând de la mijlocul secolului al XVII-lea, dupa schisma bisericii ortodoxe ruse. Imediat dupa sinodul din 1654, în care Patriarhul Nikon a reformat biserica rusă, au început o serie de măsuri restrictive din partea autoritaților laice și religioase ruse, care vor culmina cu venirea la putere a lui Petru I cel Mare (1682-1725) și introducerea de către acesta a unor măsuri de europenizare. Refuzul unor credincioși de a accepta înnoirea a făcut ca aceștia să fie supuși unor măsuri administrative foarte restrictive și obligați să poarte o vestimentație specifică.
0268.420.905
0722.910.422 
0741.657.495
