Tradiţiile reînvie la sat!. Clacă la Aluniș
Așa cum a fost planificat, ieri după slujba de la biserică,a avut loc la Căminul Cultural ,spectacolul ,,Hai la clacă!’;’; sus
LEGENDA MĂRȚIȘORULUI. În tradiția populară românească luna martie se numește Mărțisor, acum începe aratul și semănatul, se curățâ livezile și grădinile, se scot stupii de la iernat și se „retează” fagurii de miere utilizați ca leac în medicina populară. Despre luna martie se spune că este cea mai nesănătoasă lună. Martie a luat de la toate lunile câteva zile, ca să arate că el e mai tare, și de aceea el are mai multe zile decât lunile celelalte. Se mai spune că în martie, la lună nouă, gospodina ia mătura și, măturând, zice: „Marș din casă, puricii afară!” (sau „Bolile afară!”). Se face de trei ori și se crede că se scapă de purici sau de boli.
Dăruit de 1 martie, Mărțișorul este un obicei specific românesc cu o istorie de peste 8.000 de ani. Primele mărțișoare găsite de cercetători erau pietre mici de râu vopsite în alb și roșu, înșirate pe ață, care se pare că se purtau la gât. Culoarea albă semifica focul, sângele și soarele și era atribuită femeii –deci vieții. Albul, semnificând albul norilor și limpezimea apelor care era asociat cu înțelepciunea masculină. Șnurul mărțișorului semifica tocmai împletirea inseparabilă a celor două principii, feminin și masculin. În trecut, mărţişorul se punea la pomii fructiferi ceea ce înseamna că are o pronunţată funcţie de cult de fertilitate, dar înglobează şi altele de natură apotropaică pentru că fetele, ca să nu se lege vrăjuri de ele, se duceau şi-l aruncau pe mărţişor acolo unde se întorcea apa-ndărăt. Este considerat şi simbol al dragostei pentru că era dăruit reciproc, adică de către fete flăcăilor şi de către flăcăi fetelor. Dar nu numai atât.
Obiceiuri și superstiții de Bobotează și de Sfântul Ioan. Boboteaza sau Botezul Domnului, sărbătoarea din 6 ianuarie cunoscută şi sub denumirile “Arătarea Domnului” sau “Epifania”, şi ziua Sfântului Ioan, din 7 ianuarie, marchează sfârşitul ciclului de sărbători dedicate Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos.
Cele două sărbători, Boboteaza şi Sfântul Ioan aproape că formează una şi aceeaşi sărbătoare. Ajunul, adică ziua de 5 ianuarie, este zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului sau Vinerea Mare dinaintea Paştilor. Este prima zi de post după Sărbătoarea Crăciunului. Tot în Ajunul Bobotezei, preoţii merg la casele credincioşilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apă sfinţită, binecuvântarea Sfintei Treimi.
Legenda comorii din Veneția de Sus. Legenda comorii din Veneția de Sus – satul cu comori!
Se povesteşte că în anul 1922, la un restaurant din Bucureşti, lucra ca picolo un tânăr din Veneţia, numit Anişor. El s-a împrietenit cu un bătrân turc, care i-a povestit că în timpul Primului Război Mondial a luptat în zona satului Veneţia.
Turcul i-a mărturisit că în Vârful Gârbova, la locul numit Pietre, el împreună cu un camarad au îngropat tezaurul armatei turceşti.
Tradiții populare de Crăciun în Maramureș. Tradiții populare de Crăciun din Maramureș.
Sfintele Sărbători ale Nașterii Domnului–Crăciunul, continuă să fie în Maramureș o sărbătoare la care tradițiile și obiceiurile se păstrează cu mare sfințenie și astăzi, este locul în care se pot auzi glasurile copiilor și tinerilor, dar și ale celor bătrâni care vestesc Nașterea Domnului Isus, dar mai întâi de toate întrebarea: ,,Slobodu-i a corinda?,, Maramureșenii întâmpină sărbătoarea Nașterii lui Isus în primul rând prin post: postul de bucate și postul de păcate.
Tradiții populare de Crăciun în Bucovina
Crăciunul în Bucovina
Datinile, practicile și obiceiurile prilejuite de sărbătorile de iarnă încep la Sfântul Nicolae (Sannicolae) și se termină în ianuarie, la Sf. Ioan, ele cuprinzând o gamă variată, extrem de bogată în manifestări artistice, atât în ceea ce privește folclorul literar, muzical și coregrafic, cât și reprezentările dramatice.
Tradiții populare de Crăciun în Țara Oașului.
La fel ca în celelalte zone ale țării, Țara Oașului, zonă etnofolclorică situată în județul Satu Mare și străveche vatră de cultură și civilizație românească, păstrează și astăzi vie emoția venirii sărbătorilor de iarnă, în special a Crăciunului. Oșenii, oameni harnici, mândri și gospodari se pregătesc din timp pentru marele eveniment – Crăciunul – odată cu începerea postu – lui, la 15 noiembrie, „postul de bucate și postul de păcate”. În această perioadă toți membrii familiei se ocupă cu treburi care țin de: curățenia curții, a casei, a mormintelor etc. Oșencele sunt maestre în arta gătitului și pregătesc de sărbători bucate specifice zonei după rețete tradiționale învățate de la mamele și bunicile lor, iar secretul reușitei acestora e numai de ele știut.
Legenda lui Moș Nicolae. LEGENDA LUI MOȘ NICOLAE
Din moşi stramoşi, copiii aşteaptă să găsească în ghetuţe, în dimineaţa zilei de 6 decembrie dulciuri şi fructe. Pentru aceasta, ei îşi pregătesc încălţămintea din seara anterioară şi speră ca Moş Nicolae să uite momentele în care nu au fost cuminţi. Tradiţia spune că micuţii neascultători primesc în dar o nuieluşă. Obiceiul nuielușei își are originea în povestea prin care Nicolae, ajuns epis – cop de Myra de la o vârstă fragedă, îngrijorat de o posibilă rup – tură care putea avea loc în cadrul bisericii, i-a dat ereticului Arie o palmă. Astfel, potrivit bisericii, de la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători să primească în dar o nuieluşa, în semn de avertisment.
Superstiții și credințe de Sfântul Andrei. Această noapte este considerată noaptea ,,groazei” întrucât strigoii morți , întorși pe pământ se vor lupta cu strigoii care sunt în viață. Strigoii vii sunt persoanele care se nasc cu o vertebră în plus la șira spinării (numită coadă) și de obicei din legături extraconjugale/ incestuase. Strigoii morți sunt spiritele celor morți care nu ajung în lumea celor drepți și rătăcesc pe drum din cauză că și cât au fost în viață au fost tot strigoi sau nu li s-au făcut toate ritualurile la înmormântare. Oamenii din această categorie se cunosc după zgârieturile de pe față, în a doua zi a sărbătorii.
În noaptea Sfântului Andrei umblă strigoii să fure ,,mana” vacilor, mințile oamenilor și rodul viilor.
Luminația în Transilvania. Luminația în Transilvania
La răspântia dintre Brumărel (octombrie) și Brumar (noiembrie), noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie stă sub semnul luminii. Cu ocazia Luminației, așa cum este cunoscută, în popor, Ziua Morților, cimitirele din Ardeal, Banat și Maramureș se transformă în oaze de lumină, datorită sutelor de lumânări aprinse în memoria celor trecuți în eternitate.
0268.420.905
0722.910.422 
0741.657.495
