Numarul 142, Anul III, Editia 20/2012- Editie saptamanala
- PROMOVARE OFERTE
- Oferte Speciale
- Oferte Recomandate
- Anunturi turism
- INFO
- Statiuni
- Locuri de vacanta
- Obiective Turistice
- Turism Religios
- Natura
- Ecologie
- Farmacie naturala
- Cultura
- Lectia de istorie
- Lectia de geografie
- UTILE
- Romania Live (webcamuri)
- Ghiduri turistice
- Harti turistice
- Trasee turistice
- Turism de aventura
- Salvamont
- Trusa de prim ajutor
- Centre de informare
- Pescuit
- Vanatoare/Silvoturism
- Etnografie
- Gastronomie
- PARTENERI
- Ranca Online
- Icoana Cavnic
- Roxy's World
- Slanic Moldova Live
- Tara Beiusului
- Cazare Valea Prahovei
- Restaurante Bucuresti
- Allturism
Inapoi la Statiuni-Localitati turistice
Medias - Burg medieval - Statiuni, orase, zone, obiective turistice.
Vizualizari: 1295
Inregistrati-va pentru a putea vota articolul.
VEZI/ADAUGA COMENTARII
Inregistrati-va pentru a putea vota articolul.
Scurt istoric
Situat la 56 km de Sibiu, pe D.N. 14, intr-o zonă deluroasă, municipiul Mediaş se află la confluenţa pậrậului Moşna cu rậul Tậrnava Mare, într-una dintre cele mai renumite regiuni viticole de odinioară.
Teritoriul său şi al împrejurimilor sale a fost locuit în permanenţă de către comunităţile umane încă din timpuri îndepărtate. Astfel, cele mai vechi urme de locuire în zona oraşului datează încă din neoliticul timpuriu, continuitatea de viaţă de-a lungul epocii bronzului şi fierului, a perioadelor dacică, romană, post romană şi prefeudală fiind dovedită de importante descoperiri arheologice făcute de-a lungul timpului.
În perioada medievală, ca urmare a politicii de colonizare practicată de regii Ungariei în zona Transilvaniei, în secolele XI – XIII arcul intracarpatic este populat de colonişti provenind din diferite zone ale Germaniei. La fel se întâmplă şi în cazul bazinului mijlociu al Tậrnavei Mari, care este populat cu saşi, precedaţi iniţial de secui ca avangardă a regalităţii maghiare.
Cu toate că aşezarea de la Mediaş apare pomenită într-un document încă din anul 1146, data general acceptată pentru prima menţiune documentară a Mediaşului este 3 iunie 1267. Atunci localitatea apare sub denumirea de Mediesy, fiind nominalizată într-o înşiruire de patru sate (moşii) primite de nobilul Nicolae, fiul lui Jula, ca danie (donaţie) din partea regelui maghiar Ştefan al V-lea cel Tậnăr. În documentele din perioada următoare localitatea apare scrisă în forme diferite (Medies, Medgyes, Medyesch, Medwisch, s.a.), în funcţie de epocă sau de limba în care a fost redactat documentul.
Ulterior, în anul 1283 localitatea este amintită din nou într-un document cu referire la existenţa organizării religioase în zonă, fiind pomenit „ ... decanul Adam de villa Medies ...”.
În 1315 regele Carol Robert de Anjou conferă locuitorilor din Mediaş toate drepturile provinciei Sibiu pentru ca apoi, în 1318, într-un document de acordare a unor privilegii, acelaşi rege să ateste pentru prima dată că Mediaşul şi Şeica Mare sunt „Scaune” (unităţi administrativ teritoriale specifice) drepturile provinciei Sibiu fiindu-le reconfirmate şi în cậteva alte documente pậnă în secolul XV, în preajma constituirii Universităţii Săseşti (Universitas Saxonum, autoritatea supremă a saşilor de pe pământul regesc din Transilvania, cu puteri legislative, executive şi judecătoreşti).
Mediaşul a fost singura aşezare din zonă care fusese denumită civitas încă din anul 1359, dar în cursul secolului al XV – lea, începând cu anul 1407, se va reveni la denumirea de oppidum şi villa, devenite mult mai constante în menţiunile documentare.
Incursiunea turcească în Transilvania din 1437 – 1438 duce la o accentuată decădere a scaunului Mediaş, atât din punct de vedere economic cât şi demografic. Avậnd permanent prezent pericolul turcesc, între secolele XV-XVI, satele şi târgurile mai mici, neputând asigura apărarea unor ziduri de mare lungime, au recurs la fortificarea bisericilor. Acelaşi fapt este identificat şi în cazul Mediaşului, care, într-o primă etapă, proiectează construirea a cinci turnuri unite cu centuri de ziduri prevăzute cu şanţuri de apă şi drumuri de strajă, ridicate pentru protejarea zonei din jurul Bisericii Evanghelice Sf. Margareta. Ansamlul acestor fortificaţii va purta denumirea de Castel (termen derivat din latinescul castellum, care desemnează un loc întărit, redută, fortăreaţă), prima sa atestare documentară datând din anul 1450.
Locuitorii oraşului au practicat o serie de meşteşuguri încă de la sfậrşitul secolului al XIV-lea, când încep să apară asociaţiile de meşteşugari, reprezentate de bresle, organizaţii cu un statut deosebit de bine definit, care reglementa atât relaţiile de producţie şi cele comerciale, cât şi relaţiile sociale şi politice ale membrilor lor.
Din acest punct de vedere, prima breaslă menţionată la Mediaş este cea a croitorilor, în anul 1456, pentru ca la sfârşitul secolului al XV – lea să apară menţiuni asupra breslei aurarilor, mai exact în 1494.
Secolul al XVI-lea reprezintă un adevărat „el Dorado” al activităţilor economice, fiind atestate la Mediaş un număr impresionant de bresle, dintre care se fac remarcate breasla măcelarilor, a brutarilor, a tăbăcarilor, a cojocarilor, breasla morarilor, a pantofarilor, a ţesătorilor de lână şi a celor de postav, a butnarilor, lăcătuşilor, ceasornicarilor, zidarilor, funarilor, a sticlarilor ş.a.
Faptul că Mediaşul era un centru economic respectat, reşedinţă a „Ţării vinului” (Weinland), este dovedit de numeroasele întruniri ale comunităţii săseşti transilvănene sau ale dietei provinciei, ţinute la Mediaş, la care s-au luat hotarậri importante. Dintre ele pot fi menţionate: sinodul preoţilor saşi din 1572 care hotărăşte oficial aderarea la religia lutherană (după ce în 1543 la Mediaş s-a introdus reforma iar călugării franciscani au fost alungaţi din cetate).
Din anul 1552 Mediaşul devine sediul permanent al judelui regal şi centrul administrativ şi judecătoresc al celor Două Scaune, primind totodată şi dreptul de „jus gladius”, condamnarea la moarte şi executarea.
Cu toate că, Mediaşul nu a putut concura marile centre urbane precum Braşovul (Kronstadt), Sibiul (Herrmannstadt) sau Clujul (Klausenburg), din punct de vedere al vieţii social – culturale el a evoluat permanent. În cursul secolului al XV-lea este menţionat primul spital din zonă, aşa numitul spital al calfelor sau căminul Sf. Anton; în secolul următor este înregistrată şcoala oraşului, „schola civitatis”, pentru ca în anul 1692 aceasta să fie atestată ca fiind plasată în partea sudică a Castelului. Ulterior, în prima jumătate a secolului XIX este menţionată o primă şcoală de fete, iar în anul 1826, graţie episcopului greco-catolic Ioan Bob, este construită prima şcoală românescă de la Mediaş.
În perioada anilor 1848 – 1849 Mediaşul este angrenat în evenimentele revoluţionare din Transilvania, îndeosebi prin activitatea protopopului greco-catolic Ştefan Moldovan şi a preotului sas Stephan Ludwig Roth care, datorită activităţii sale şi a afirmaţiilor referitoare la populaţia romậnească din Transilvania, va fi condamnat de către un Tribunal de sânge maghiar şi executat la 11 mai 1849, la Cluj Napoca.
În epoca modernă Mediaşul se înscrie pe linia ascendentă care a caracterizat evoluţia majorităţii oraşelor transilvănene. În 1872 apare, în regim de circulaţie regulată, primul tren iar cậţiva ani mai tậrziu, în 1881, este înfiinţată la Mediaş prima fabrică, „Karres”, specializată în prelucratul pieilor urmată, în 1888 şi 1895, de prima fabrică de produse textile şi de fabrica de produse din carne „Iosif Theil”.
La finalul Primului Război Mondial, la 08 ianuarie 1919, Adunarea Saşilor Transilvăneni, întrunită la Mediaş, îşi exprima acordul cu hotărậrea Adunării Naţionale de la Alba Iulia ( 01 decembrie 1918) privind unirea Transilvaniei cu Romậnia.
Începerea exploatării gazului metan la Mediaş ( 1911 ) şi apoi, după 1918, lărgirea pieţei prin alipirea Transilvaniei la România a făcut ca, în deceniile următoare, Mediaşul să devină un important centru industrial al Transilvaniei şi nu numai.
Mediaşul azi
Municipiul Mediaş este al doilea municipiu din judeţul Sibiu, situat în centrul României, pe ambele maluri ale râului Târnava Mare, , la intersecţia paralelei 46 grade 10 min. 7 sec. latitudine nordică, cu meridianul 24 grade 21 min.8 sec. longitudine estică. Distanţa faţă de Sibiu, reşedinţa judeţului este de 56 de km, faţă de Bucureşti, capitala ţării este de 340 km.
Avându-se în vedere caracterul industrial al oraşului şi necesitatea adaptării la economia de piaţă, în ultimii ani se constată o orientare a forţei de muncă spre desfăşurarea unor activităţi economice organizate în baza liberei iniţiative, activităţi concentrate cu preponderenţă în sfera comerţului şi a prestărilor de servicii.
Unul din obiectivele importante urmărite a se realiza în municipiul Mediaş este protecţia mediului înconjurător şi reducerea gradului de poluare a tuturor factorilor de mediu.
Municipiul Mediaş deţine obiective turistice din categoria celor istorice, arhitecturale şi muzeistice: Muzeul Municipal, Casa Memorială Ştephan Ludwig Roth, Casa Memorială Hermann Oberth, Biserica Evanghelică Sf. Margareta, Muzeul Gazului.
Activitatea culturală din oraş este una bogată în manifestări şi evenimente: Festivalul Medieval ,, Mediaş – Cetate medievală ,, devenit tradiţie, Festivalul de folclor ,, Pe Mureş şi pe Târnave ,,, lansări de carte, spectacole pentru copii, concerte pentru toate vârstele, cele mai noi filme la cel mai modern cinematograf, Cinema Mediensis, manifestări legate de întâlnirea saşilor, expoziţii de artă plastică, activităţi sportive.
Este evidentă preocuparea pentru diversificarea manifestărilor culturale în oraş.
Imaginea oraşului s-a îmbunătăţit vizibil, vizitatorii străini fiind din ce în ce mai mulţi pe parcursul unui an, Mediaş fiind o atractivă destinaţie turistică importantă.
Foto 1 – Mediaş – vedere generală
Foto 2 – Casa Schuller ( clădire de sec. XVI )
Foto 3 – P-ţa Regele Ferdinand I
Foto 4 – Centrul istoric – str. Şt. L. Roth
Foto 5 – P-ţa Regele Ferdinand I
Foto 6 – Muzeul Municipal Mediaş ( fosta mănăstire franciscană )
Foto 7 – Turnul Forkesch ( machetă – Muzeul Municipal Mediaş )
Foto 8 – Stema cetății Medias
Foto 9 – Halele oraşului Mediaş ( machetă – Muzeul Municipal Mediaş )
Foto 10 şi 11 – Port popular maghiar ( Muzeul Municipal Mediaş )
Foto 12 – Tradiţii gastronomice ( foto Târgul tradiţiilor la Mediaş – 2010 )
Foto 13 – Clădirea fostului hotel Transilvania
Foto 14 – Şcoala Piariştilor ( cădire în stil baroc, de sec. XVIII )
Foto 15 – Turnul Trompeţilor ( saşilor )
Foto 16 – P-ţa Ferdinand I – vedere laterală
Foto 17- Turnul Mariei
Foto 18 - Turnul Pietrarilor
Foto 19 -Turnul Croitorilor
- Muzeul Municipal Mediaş din cadrul Direcţiei Municipale pentru Cultură, Sport, Turism şi Tineret, Primăria Mediaş.
Loc. Medias, Str. Mihai Viteazu, nr.46
Tel. 0369-445024
e-mail : muzeulmedias@yahoo.com
Orarul de funcţionare al Muzeului Municipal Mediaş
Marţi - Duminică între orele 09:00 - 17:00.
Luni - Închis.
Autori: Ştefu Viorel, Angela Păucean - muzeografişi Răzvan Togan - referent la Muzeul Municipal Medias.
Publicat: 07.01.2011, ora 13:15
 |
INTRA IN CONTUL TAU |
Vremea in Romania
Ora exacta in turism:
22:28:36
21.05.2012
URL: http://www.romaniaturistica.ro
Toate drepturile apartin in exclusivitate S.C. MASTER BUSINESS S.R.L. - Copyright Romania Turistica / Septembrie 2009-2012.