Asezată la o altitudine de 620 m, localitatea este străjuită de jur-împrejur de munți împăduriți, crenelând orizontul. Orașul ocupă o poziție centrală în ținutul Obcinelor bucovinene, la distanțe apropiate aflându-se Vatra Dornei , Gura Humorului, Mănăstirea Humorului, Mănăstirea Voroneţ, Mănăstirea Moldovița.
Clima
Amplasat la poalele Rarăului, udat de ape râului Moldova și cu un climat tipic subalpin, areul ozonat, Câmpulug Moldovenesc a atras numeroși turiști chiar de la începutul secl. Al XIX-lea.
Iernile lungi și bogate în zăpadă, verile răcoroase și umede, pădurile de conifere și apropierea de masivele Rarău și Giumalău favorizează dezvoltarea permanentă a orașului ca stațiune climaterică și turistică.
Prima atestare documentară este un hrisov al lui Alexandru cel Bun de la 1411. În Evul Mediu aici a fost centrul Ocolului Câmpulung, care cuprindea 15 sate de pe văile Moldovei, Bistriței și Dornei.
În Descriptio Moldaviae, cărturarul Dimitrie Cantemir scria în anul 1716 că locuitorii acestui ţinut erau organizaţi într-un fel de republică independentă şi refuzau să primească ordine de la orice boier local.
După 1775 localitatea s-a dezvoltat datorită exploatărilor miniere și forestiere, care au dus în zonă la numeroși coloniști de pe întreg cuprinsul imperiului, devenind târg. În 1866 a fost declarat oraş iar in 1995 a devenit municipiu. Astăzi doar zona centrală mai poartă amprenta perioadei austriece, prin construcțiile anterioare anului 1918. Orașul Câmpulung Moldovensc se desfășoară astăzi pe o distanță de cca 12 km în lungime și se situează în partea central-vestică a județului Suceava, în depresiunea cu același nume de pe cursul mijlociu al râului Moldova. Cu toate că orașul este așezat în inima zonei muntoase, două importante artere de comunicație transcarpatice-rutieră și feroviară-, care leagă nordul Moldovei cu Transilvania nordică, îl fac ușor accesibil. Câmpulug Moldovenesc ca și împrejurimile sale, reflectă strădaniile și creațiile oamenilor în decursul existenței lor milenare, va trebui negreșit să facă un popas pentru a vizita Muzeul „Arta Lemnului”, singurul de acest gen din România, sau colecțiile particulare, cum ar fi cea de artă populară bucovineană Ion Grămadă și colecția de linguri de lemn Ioan Țugui, care cuprinde peste 45 000 de linguri de lemn din cele mai diferite zone ale țării (cu predilecție din Bucovina), sute de covoare, ștergare, piese de ceramică populară și monede antice, medievale și moderne. Casa muzeu se află pe Strada Gheorghe Popovici nr.1.
Există o serie de muzee sătești, printre care huțule din Breaza de Sus, Paltin sau Moldovița. Orașul poate constitui un punct de plecare pentru adevărate călătorii la vestitele monumente istorice din Obcinile Bucovinei, cu valoare de unicat în întreaga lume, mănăstirile medievale cu frescă exterioară Moldovița, sucevița, Putna, Humor și Voroneț constituind o atracție turistică deosebită. De asemenea, orașul Câmpulung Moldovensc este situat nu departe de minunata zonă montană Rarău-Giumalău. Teritoriul acesta cuprinde un șir de munți care rivalizează în frumusețe cu oricare regiune muntoasă din lume. Marea atractivitate a peisajului decurge din diversitatea și complexitatea structurii sale, ce oferă imaginii fascinante, cu treceri de la culmile domoale ale obcinelor la masive greoaie, precum Giumalău, sau la piscurile zvelte și dantelate ale aflorimentelor calcaroase, așa cum sunt cele din masivul Rarău. Ținutul este cea maia mare parte acoperit de păduri de conifere și foioase, străbătut de ape repezi și înțesat de monumente ale naturii și rezervații naturale geologice, forestiere și florisitice. Dintre acestea amintim rezervațiile geologice: Cheia Moara Dracului, Clipa tirasică de pe Pârâul Cailor, Cheile Lucavei și Stânca Piatra Pinului; rezervația florisitică „Fânețele montane de la plaiul Todirescu:; rezervații forestiere: codrul secular de la Slătioara, Pădurea seculară Giumalău și rezervația mixtă „Pietrele Doamnei”-Rarău.
Într-un ținut ca al Câmpulungului, în care dăinuie atâtea comori naturale, istorice, culturale și artistice, a fost firesc să vieșuiască și unul dintre cele mai bogate și nealterate fonduri etnografice și folclorice din zonă. Mărturii despre câtece și dansuri, arta portului poular și alte meșteșuguri artisitice se găsesc și astăzi în multe vetre ale satului bucovinean. Un loc aprte în peisajul cultural câmpungean îl ocupă Festivalul Internațional de folclor „Întâlniri bucovinene”, ajuns la a XIX-a ediţie, cu un carcater unic în românia și probabil în lume. Bucovina este un ținut care de veacuri este un model de conviețuire interetnică, istoria alcătuind aici un adevărat mozaic de neamuri care au reșit să trăeiască împreună fără conflicte etnice majore: români, germani, huțuli, polonezi, ucraineni, ruși lipoveni, evrei, armeni, țigani. Bucovina spune dl. Zbigniev Kowalski, inițiatorul acestui festival acum 19 ani, „este o Europă în miniatură”. Considerat cel mai mare festival folcoric din europa, acesta are un caracter itinerant și se desfășoară pe durata a 4 zile, la sfârșitul lunii iulie, în Municipul Câmpulung Moldovenesc. Oferta turistică atât de bogată a zonei Câmpulung Moldovenesc este susținută de o importanță rețea de structuri de primire, formată din hoteluri de una, două și trei stele, moteluri, pensiuni, cabane, și ferme agroturistice, case particulare și case de vacanță.
În Campulung Moldovenesc se poate ajunge cu autoturismul sau autobuzul pe drumul european E 576, fiind situat la 70 de km de Suceava. Pe calea ferată, orașul are două gări: Câmpulun Est și Câmpulung Moldovenesc. Cu avionul se poate ajunge pe Aeroportul Salcea-Suceava.
Muzeul Arta Lemnului Câmpulung Moldovenesc, reprezintă una dintre cele mai remarcabile realizări în acest domeniu, fiind unic în țară prin tematica și valoarea exponatelor. Prezentând cultura tradițională a lemnului din zona Câmpulung Moldovenesc, reflectă, concomitent, varietatea și igenizozitatea tehnicilor de lucru, bogăția și diversitatea obiectelor utiliare pe care omul le-a confecționat, folosind ca materie primă, lemnul pădurilor existent din belșug în împrejurimi. Tehnica și arta prelucrării lemnului este prezentată în raport cu funcționalitatea obiectelor din lemn, cerută de doemniile de activitate ale locuitorilor din această zonă, între care păstoritul, prelucararea textilelor, mijloacelor de transport, mobilier țărănesc de interior, arhitectură țărănească, etc. Între obiectivele cele mai reprezentative, atrag atenția uneltele pentru culesul fructelor de pădure, arme și scule pentru vânat, bâte ciobănești, tarnițe, sei, fluiere, care din lemn, stâlpi și uși de case, lăzi pentru zestre, obiecte de uz casnic.
Muzeul ”Arta Lemnului” Câmpulung Moldovenesc, înființat ca Muzeu de Etnografie și științele naturii și reprofilat în 1967 ca muzeu al lemnului, este unic în țară prin denumire și printre puținele din Europa ca tematică și valoare a exponatelor. Deține un bogat patrimoniu ce cuprinde 15 000 piese din lemn și are la bază colecțiile etnografice alcătuite de Ion Ștefureac și Constantin Brăescu, relevând varietatea ocupațiilor localnicilor de pe plaiurile Rarăului și Giumalăului.
Colecția etnografică Ion Țugui
Cuprinde peste 4500 de linguri de lemn din cele mai diferite zone ale țării cu predilecție Bucovina, sute de covoare, ștergare, piese de ceramică populară și monede antice, medievale și moderne. Casa Muzeu se află în Câmpulung Moldovensc pe Strada Gheorghe Popovici nr.1.
Colecția originală de linguri, prin numărul ei impresionant (aproape 5 000, provenite din România, și din multe alte țări de pe glob), arată lângă utilitatea casnică, căutarea frumosului. Sunt expuse în casa-muzeu diferite tipuri de linguri de lemn: de uz casnic, ciobănești și huțănești. Colecția reprezintă o adevărată comoară de artă populară, de crestături măiestre, de o rară inventitate a formelor.
Orașul Câmpulung Moldovenesc este situat nu departe de minunată zonă montană Rarău-Giumalău. Teritoriul acesta cuprinde un șir de munți și văi care rivalizează în frumusețe cu oricare regiune muntoasă din lume.
Marea atractivitate a peisajului decurge din diversitatea și complexitatea structurii sale, ce conferă regiunii calitatea unui veritablu muzeu geologic natural. Astfel, relieful oferă imaginii fascinante, cu treceri de la culmile domoale ale obcinilor la masive greoaie, precum Giumalău sau la piscurile zvelte și dantelate ale aforismentelor calacaroase, așa cum sunt cele din masivul Rarău.
Ținutul este în cea mai mare parte acoperit de păduri de conifere și foioase, străbătut de ape repezi și înțesat de monumente ale naturii și rezervații naturale geologice, forestiere și floristice cum ar fi rezervațiile geologice Cheia Moara Dracului, Clipa triasică de la Pârâul Cailor, Cheia Lucavei și Stânca Piatra Pinului sau rezervația floristică Fânețele montane de la plaiul Todirescu.
