Ca toate așezările din Câmpia Bărăganului, Brăila face parte din același tablou hibernal care are pastelul său mohorât dar și părțiile lui frumoase. În miezul iernii , când gerul năprasnic vine adus de crivățul din mările nordice și stepe siberiene, Bărăganul cel odinioară în miez de vară, acum se îmbracă peste noapte într-o “subă de ceață și de țurțuri “.  Acolo unde fluviul curgea împăcat, răsucindu-și și netezindu-și singur ochiurile și bulboanele a încremenit cu tot cu valuri și cu vârtejurile de apă, care se ridicau din ce în ce mai sus, sperând să atingă văzduhul.
   Doar copcile săpate cu toparele din loc în loc de pescari neliniștiti, amintesc că apele au viața lor și ascund ființe în imensa sa lume.
   Când gerul lovește năprasnic, Dunărea, din mal în mal, formează un pod de gheață gros, gata să reziste și la trecerea unui tanc.
   Dar Dunărea adevărată e mult mai crudă, oprită într-o clipită a ei, este mișcătoare și înșelătoare cu o liniște de nebănuit pe care nu o întâlnești în alt anotimp.
Totul pare că se petrece în ton cu o poveste de iarnă, coborâtă dintr-un tablou peisagistic, în care timpul parcă s-a oprit. O imagine de vis căzută la întămplare din pensula unui pictor, răscolit de ultima revelație a creației sale, în care își amestecă culorile pastelului unui anotimp alb și crud, creeând o frumusețe hibernală aparte și sălbatică.
    Brăila în astfel de zile trăiește o poveste de iarnă, în care totul pare că nu are sens. Portul arată ca un loc de iernat al vaselor, navele sunt puternic sclipitoare de sticla gerului, ambarcațiunile au funiile împletitea de nea, de parcă ar fi lucat cu atâta măiestrie același pictor răvășit de resentimentele pânzelor prăfuite. Forofota e stinsă, marinarii mai că nu se zăresc pe punte și cheiuri....
   Dar la un semnal portul începe să freamăte. În orice clipă, dunărea și odată cu ea întreg orașul pare să pornească din dezamorțire și, cu puterea pe care o avea, când furia uriașă a gerului și-a înfipt colții în vârtejul vijelios al valului, începe să-și revină la viața de dinainte.
   Aventurile prind aripi, păsările fâlfăie în stoluri și apa descătușată lovește puternic în lamurile fluviului dând undă verde lumii acvatice. Pregătirile pescarilor sunt în toi, totul decurge după o regulă a naturii bine stabilită. Un episod aparte este întâlnirea în zilele însorite, pe chei cu pescarii și marinari care fac să animeze portul, ai impresia că totul se desfășoară după ritualul de altădată al fermecătoarei și trepidantei vieții din port din secolele al XVIII-XIX-lea.
   Dunăra și Brăila, te fac să înțelegi că ele există aici de la bun început, și că trăiesc într-o mare uniune și armonie,viața lor nu s-ar putea desfășura fără lipsa celeilalte. Totul aici pare desprins dintr-o poveste fără sfârșit, dar fericită, Dunărea pare că și-a găsit locul de popas în lungul ei drum de la vârsare, iar Brăila a descoperit alinarea mult dorită, a unui oraș lovit, de greutățile unei economii muribunde, trăind doar din amintiri.
   
   Brăila -vatră milenară
  În jos de Dunăre, se află un petic de pământ fascinant din minunata Românie, scăldat de valurile bătrănului Danubiu, aici parcă a fost scris să-și ducă existența milenară orașul Brăila.
   Brăila este o veche vatră a Țării Românești, o primă mărturie scrisă care amintește de existența acesteia, este privilegiul datat la 20 ianuarie 1368, acordat negustorilor brașoveni de către Vladislav-Voievod, care aveau raporturi comerciale intense cu comercianți din portul Brăila, ocazie cu care se menționează numele de „Cetatea Brăilei”.
   Mărturiile arheologice din zona cartierului de astăzi, Chercea scot în evidență urme de civilizație neolitică, semn că arealul era de mult timp locuibil.
   Brăila a cunoscut o dezvoltare rapidă, după descătușarea jugului otoman, prin desființarea raialei.
    Secolul al XV-lea avea sa aducă reviramentul mult așteptat de secole, a unui oraș poziționat într-o zonă strategică din punct de vedere economic.
   În anii care au urmat, orașul a trecut printr-un amplu proces de industrializare, devenind în scurt timp dintr-un mic orășel de la Dunăre, o zonă economică înfloritoare care concura cu succes în competiția economică cu marile orașe industrializate.
   Călătorul care vizitează sau tranzitează pentru doar câteva ore, orașul de la Dunăre, rămâne fascinant de valorosul patrimoniu de care dispune acesta: vestigii numeroase găzduite de Muzeul de istorie; clădiri care impresionează prin arhitectură și rezistența nebună a zidurilor, care în ciuda timpului și intemperilor se încăpățănează să amintească călătorului de vremurile bune, când armatorii greci își derulau aici prosperele afacerii; plimbările pe străzile din centrul istoric, frumos pavate de culoarea lavei de pe Etna, iluminate cu lampadare ce amintesc de faramecul aparte al secolului XVIII-lea; promenadele la ceas de seară pe Espalanada Dunării, în compania parfumului de tei și salcăm, (Brăila se poate măndri cu cea mai splendidă faleză a Dunării din țară); bogatul patrimoniul cultural, etc.

Turismul cultural și de afaceri de 3 stele la malul Dunării.
  Orașul-port, Brăila oferă vizitatorilor suficiente atracții de petrecere a timpului liber.
Istoria și urmele de civilizație, patrimoniul cultural inepuizabil, viața trepidantă a unui mare oraș, scăldat de briza valurilor Dunării, căldura localniciilor, firi optimiste, înțelegătoare, deschise, reprezintă doar câteva din opțiunile pentru care cineva își dorește să poposească câteva zile la malul Dunării în orașul-port Brăila.
Oferta turistică este diversă, amintim de Teatrul "Maria Filotti", emblemă culturală a muncipului, Casa memorială “Panait Istrati” care cuprinde 2 secții, una, afaltă în localitatea Baldovinești, și alta la Brăila. Casa memorială Perpessicus; Ansamblul monumenatal din centru vechi, care cuprinde grupul statuar al împăratului roman Traian, ceasul monumental cu înălțime de 11 metri. Nu trebuie omisă Biserica “Sfinții Arhangheli” sau Biserica fără turlă fiind cea mai veche biserică din municipiu, datând din secolul al XVII-lea, inițial a servit drept lăcaș de cult musulman (geamie). În 1831 a fost transformată în biserică ortodoxă prin adăugarea abisidei altarului, modificarea ferestrelor și prelungirea cu 7 metri a clădirii spre vest.
   În prezent este singura biserica fărlă turlă. Un alt edificiu de fel de important, dar cu o valoare sentimentală și divină este renumita Biserica “Buna Vestire” fosta grecească, de mărimea unei catedrale. Este un monument construit în stil cu influențe arhitectonice gotice și renascentiste. Pictura a fost realizată în trei etape sub îndrumarea și acuarela pensulei marilor pictori: Tătărescu, Constantin Livadis Liochis și Belizare. Candelabrul central din naos este din cristal de Murano, iar alte cinci candelabre sunt din cristale de Boemia. În susbsolul bisericii se află un izvor cu un puț de 16 metri adâncime descoperit cu ocazia punerii pietrei fundamentale, chia în ziua de “Izvorul Tămăduriii”.  Anual această biserică devine loc de pelerinaj, zi când se serbează cu mare fast hramul.
   Serviciile turistice puse în slujba localnicilor și vizitatorilor sunt diverse și numeroase. Printre unitățile de cazare și alimentație, vă recomandăm și prezentăm o bază hotelieră de elită.
- Hotel Belvedere Brăila, clasificat la 3 stele- Piața Independenței nr.1
- Complexul hotelier LMS , clasificat la 3 stele-Calea Galați nr.9
- Hotel-Restaurant Tineretul, clasificat la 2 stele-Calea Călărașilor
- Hotel Traian, clasificat la 2 stele, Piața Traian.
   Servicii profesioniste vă sunt oferite de Agenția de turism “Avia Travel”, B-dul Al. Ioan Cuza nr.33.

Nota: lipsă foto, datorită vremii nefavorabile.